Deputatul Camelia Gavrilă, actualul vicepreşedinte al  Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie, a susţinut astăzi o declaraţie în plenul Parlamentului.

Subiectele importante dezbătute de aceasta vin în contextul precizărilor făcute de către reprezentanţii Guvernului României, cu privire la asumarea răspunderii pentru Legea Bugetului pentru anul 2020. Deputatul a vrut să transmită un semnal faţă de procentajele reduse din PIB menţionând şi care sunt acţiunile pe viitor. De altfel, aceasta a dezbătut pe larg proiectul de ţară intitulat „România Educată”, proiectul iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.

„Laitmotivul dezbaterilor noastre şi al declaraţiilor politice se referă la proiectul de buget şi la precizările iresponsabile şi nedemocratice făcute de prim-ministrul României. Vorbim de un grav derapaj constituţional, în condiţiile în care se susţine angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea Bugetului 2020, pentru că se eludează dezbaterile parlamentare, discuţiile în comisii, elaborarea de amendamente, încercarea de a corecta şi de a completa diferite aspecte pe baza expertizei colegilor parlamentari”, a susţinut deputatul Camelia Gavrilă.

Pentru educaţie, deputatul PSD de Iaşi transmite un semnal de alarmă faţă de procentajul redus din PIB alocat învăţământului.

„Ținând cont de proiectul de ţară asumat de administraţia prezidenţială, numit frumos şi elegant „România Educată”, în fapt, asistăm concret la o detaşare a guvernanţilor faţă de urgenţele importante din învăţământul românesc. În momentul în care generezi o finanţare modestă pentru educaţie, o abandonare a unor proiecte foarte bune, o ignorare a pachetului social, a politicilor de incluziune, dar şi a politicilor care vizează excelenţa înseamnă, de fapt, că ne aflăm în faţa unei guvernări caracterizate de indiferenţă, opacitate, lipsă de receptivitate faţă de generaţia tânără. Astfel sunt grav afectate liniile de politică educaţională, şansele tinerilor pentru o educaţie de calitate, existenţa unor trasee şi oportunităţi de formare adecvate pentru elevi şi studenţi, în contextul provocărilor actuale din societatea cunoaşterii.”, a completat Gavrilă.

De altfel, deputatul a vorbit şi despre  implicaţiile financiare pentru educaţia din România, ţinând cont de faptul că alocarea unui procent de 2,7% din PIB, aproximativ 30,5 miliarde lei nu reprezintă o finanţare adecvată pentru a acoperi problemele complexe şi presiunile costurilor din învăţământul românesc.

„La acest moment de conturare a bugetului pentru anul 2020, sugerăm Guvernului PNL să se gândească atent şi raţional la fişa de parcurs pentru domeniul educatiei, cu etape importante şi corelări ale acţiunilor din context naţional cu cerinţele Uniunii Europene: competenţe ale absolvenţilor, nivelul de cunoaştere, mobilitatea academică şi educaţională, investiţii şi proiecte în zona incluziunii sociale, dar şi a excelenţei. Pentru toate aceste aspecte, prof. dr. Camelia Gavrilă a creionat în cadrul numeroaselor dezbateri şi întâlniri cu actorii, beneficiarii şi partenerii din zona educaţiei, o serie de măsuri, priorităţi şi propuneri care trebuie să fie vizate şi prin bugetul alocat educaţiei, inclusiv prin prevederi şi măsuri din Legea Bugetului 2020, în întregul ei:

  1. Modificări şi adaptări legislative privind debirocratizarea şi digitalizarea sistemului de învăţământ, recalcularea costului standard per elev, creşterea numărului de consilieri şcolari;
  2. Reforma curriculară prin definitivarea planurilor cadru de învăţământ pentru liceu şi asigurarea unui învăţământ multicultural; revizuirea programelor şcolare, realizarea manualelor şi a ghidurilor didactice; 3. Implementarea unor programe pentru susţinerea excelenţei în educaţie prin dezvoltarea centrelor de excelenţă, identificarea şi antrenarea tinerilor capabili de performanţă în toate domeniile, realizarea unor centre-pilot de excelenţă pentru învăţământul tehnic-profesional;
  3. Implementarea şi extinderea programelor sociale, a pachetului social pentru educaţie, însemnând dezvoltarea treptată şi generalizarea programului pilot ,,Masa caldă” pentru toate şcolile din România, implementarea programului „Rechizite şcolare”, acordarea de vouchere în vederea achiziţionării de rechizite, carte şcolară şi materiale sportive.
  4. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, o condiţie a calităţii educaţionale şi a succesului şcolar. Motivarea salarială responsabilă a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic din învăţământ.
  5. Dezvoltarea programelor de tip „after-school” şi stabilirea unor formule mixte de co-plată, cu o anume flexibilitate a metodologiei pentru a acoperi diversitatea de contexte şcolare; 7. Formarea de specialişti în redactarea de proiecte şi atragerea de fonduri europene, în special la nivelul învăţământului preuniversitar;
  6. Digitalizarea învăţământului românesc, fiind necesară dotarea sălilor de clasă cu table inteligente şi tablete pentru elevi, variante digitale pentru manualele şcolare sau asigurarea accesului gratuit la wireless în şcoli şi universităţi;
  7. Dezvoltarea învăţământului dual în România pentru asigurarea forţei de muncă mediu calificată, recredibilizarea învăţământului profesional şi tehnic;
  8. Dezvoltarea programelor de antreprenoriat adaptate pe nivele de vârstă, de la şcoala primară până la universitate;
  9. Continuarea şi extinderea programelor de dotări/reabilitări/dezvoltare şi modernizare a infrastructurii educaţionale;
  10. Dezvoltarea dimensiunii internationale a universităţilor româneşti;
  11. Susţinerea studenţilor ce provin din medii dezavantajate prin cumularea a două categorii de burse în toate universităţile din România, suplimentarea burselor ERASMUS si alte programe complementare pentru evolutia studentilor pe traseul carierei profesionale şi pentru inserţia lor ulterioară pe piaţa muncii”, se arată în comunicatul Cdep.

„Toate aceste aspecte, proiecte, măsuri presupun responsabilitate, finanţare, competenţă şi implicare, pe care nu le vedem încă şi constatăm acum cu tristeţe că subiectele din campania electorală, temele şi propunerile formulate nu se regăsesc în filosofia şi arhitectura concretă a bugetului actual. Aceste promisiuni au rămas doar vorbe frumoase, retorică de campanie, iar abordările concrete în zona educaţională stau sub semnul incertitudinii şi al relativităţii”, a concluzionat Camelia Gavrilă.