Biserica Ortodoxă Română îi preaslăvește astăzi pe Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel și pe Sfântul Ermolae.

Sfântul Cuvios Ioanichie este cunoscut drept unul dintre sihastrii care nevoit pe Valea Chiliilor în primele decenii în secolul XVII-lea. Se crede că el a fost cu metania din Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă. S-a nevoit timp de 37 de ani într-o peșteră, mai jos de biserica rupestră de pe masivul Cetățuia din Valea Chiliilor.

În 1638 a trecut la Domnul, după o viață plină de credință. În 1944 au fost descoperite moaștele sale de către Părintele Pimen Bărbieru, egumenul Schitului Cetățuia Negru Voda. Din cauza regimului comunist care era împotriva bisericii, moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie au fost reînhumate. 

După 46 de ani, în 1990  moaștele au fost deshumate de Părintele protosinghelul Modest Ghinea. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel este considerat sfânt de către Biserica Ortodoxă Română din 2009. 

Doxologia

Cine a fost Sfântul Ermolae

Sfântul Ermolae a fost preot în Nicomidia în timpul Împăratului Maximilian ce a domnit între anii 286-305. Cuviosul se numără printre cei 2.000 de mucenici care au fost arși de vii din porumba împăratului din cauza credinței lor. Datorită grijii pe care Dumnezeu le-o purta, Sfântul Ermolae împreună cu alți doi preoți au scăpat cu viață din chinurile focului.

Sfântul Pantelimon trecea în mod frecvent prin fața casei Sfântului Ermolae, iar într-o zi l-a poftit în casă. Acesta i-a spus că Iisus Hristos este singurul doctor adevărat care a venit să ne vindece și mântuiască fără vreo plată. La auzul cuvintelor, Sfântul Pantelimon a devenit un adevărat creștin, dedicându-se cu totul lui Hristos. A primit și botezul după ceva timp.

Împăratul Maximilian a aflat că trei mucenici au scăpat cu viață din foc și nu a putut lasă asta la voia întâmplării. Sfântul Ermolae a fost torturat de soldați și a sfârșit prin decapitare alături de preoții Ermip și Ermocrat.