Calendar ortodox – ce putem afla din Calendarul Creștin Ortodox?

Deși Moșul nu și-a trecut vizita în calendar, bunica vedea că pe 6 decembrie este sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, cel care, în tradiția populară, aduce cadouri copiilor cuminți și nuielușă celor neascultători.

Tot ea îți făcea și pește cu usturoi în zilele de Dezlegare din calendarul bisericesc. Nu știai ce înseamnă asta, însă mesele bunicii erau întotdeauna delicioase și de nerefuzat.

Poate că și acum o mai întrebi pe bunica de vreo sărbătoare anume, dar de ce să nu știi chiar tu mai multe despre ele? În articolul următor găsești informații utile despre calendarul creștin ortodox, de la sărbători și până la nume de Sfinți pentru botezul copiilor.

1. Sărbătorile din calendarul creștin ortodox

Calendarul este un sistem vechi de măsurare a timpului, care indică durata și subdiviziunile lui. Denumirea provine din cuvântul latinesc „kalendae”, care se traduce prin „a chema”, „a convoca”, folosit încă din cele mai vechi timpuri de români pentru a indica prima zi de început de lună – era ziua în care toți cetățenii erau chemați în adunarea publică din forum pentru a le fi comunicate lucruri de interes public.

Ulterior, oamenii au simțit nevoia să-și fixeze undeva în timp sărbătorile religioase și, de asemenea, să-și pună ordine în viața de zi cu zi. Acesta a fost momentul în care au luat naștere primele calendare. Oamenii aveau ca repere mișcarea astrelor, a Lunii și a Soarelui.

Cele mai vechi popoare din toate timpurile se bazau exclusiv pe mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului, întocmind calendarele lunare. Începând cu Egiptenii, au apărut și calendarele solare, bazate pe mișcarea Soarelui pe cer, de fapt mișcarea de revoluție a Pământului, perfecționate ulterior de romani prin calendarul Iulian, cel care stă la baza cronologiei actuale.

Calendarele folosite în prezent de Biserica Ortodoxă sunt Calendarul iulian sau calendarul pe „stil vechi” în Japonia, Ucraina, Sinai, Georgia, Polonia, Rusia, Serbia, Ierusalim, Calendarul iulian revizuit sau calendarul pe „stil nou” în Biserică Ortodoxă din America, Cehia și Slovacia, Grecia, Albania, Cipru, Bulgaria, România, Antiohia, Alexandria, Constantinopol și Calendarul gregorian – „stil nou” în Estonia și Finlanda.

Calendarul creștin ortodox este cel care dictează și descrie ritmul vieții Bisericii Ortodoxe. Fiecare zi a anului din Calendarul Ortodox este asociată cu Sfinți, Texte din Sfânta Scriptură sau evenimente de comemorare și, de cele mai multe ori, ele au și „reguli” speciale, în funcție de ziua săptămânii sau perioada din an care corespunde anumitor sărbători, cum ar fi, de exemplu, Paștele.

În calendarul Bisericii Ortodoxe există mai multe tipuri sărbători, împărțite în funcție de diverse criterii astfel:

După data la care se țin există sărbătorile fixe sau cu dată neschimbătoare, care cad în fiecare an la aceeași dată, dar nu în aceeași zi a săptămânii (Sfântul Gheorghe, Sfântul Nicolae, Nașterea Domnului etc.) și sărbătorile schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură directă cu data variabilă a Paștelui.

Față de sărbătorile fixe, acestea nu cad la aceeași dată a lunii, dar cad în aceeași zi a săptămânii.

După importanța lor, sărbătorile bisericești sunt împărțite în două categorii: sărbătorile domnești sau praznice împărătești, închinate persoanelor Sfintei Treimi (de ex. Nașterea Domnului) și sărbătorile închinate Sfinților.

Cele mai importante 12 sărbători domnești cu date fixe:

• Botezul Domnului – 6 ianuarie;
• Întâmpinarea Domnului – 2 februarie;
• Buna Vestire – 25 martie
• Duminica Floriilor – cu o săptămână înainte de Paști;
• Înălțarea Domnului – la 40 de zile după Paști;
• Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime (Duminica și Lunea Rusaliilor) – la 50 de zile după Paști;
• Schimbarea la față a Domnului 6 august;
• Adormirea Maicii Domnului – 15 august;
• Nașterea Maicii Domnului – 8 septembrie;
• Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie;
• Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie;
• Nașterea Domnului (Crăciunul) – 25 decembrie;

Sărbătorile importante închinate Sfinților:

• Sfântul Vasile cel Mare – 1 ianuarie;
• Sfântul Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion, cum mai este cunoscut în popor – 7 ianuarie;
• Cuviosul Antonie cel Mare – 17 ianuarie;
• Sfinții Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur – 30 ianuarie ;
• Întâmpinarea Domnului, Sfinții Mucenici Iordan și Gavriil – 2 februarie;
• Sfinții 42 mucenici din Amoreea, Sfântul Eufrosin – 6 martie;
• Sfinții 40 mucenici din Sevastia, Sfântul mucenic Urpasian – 9 martie;
• Sfântul Mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință – 23 aprilie;
• Sfântul apostol, evanghelist Ioan, Cuv. Arsenie cel Mare – 8 mai;
• Sfinții mari împărați Constantin și mama sa Elena – 21 mai;
• Nașterea sf. Ioan Botezătorul, Sf. Niceta de Remesiana – 24 iunie;
• Sfinții apostoli Petru și Pavel – 29 iunie;
• Soborul Sfinților 12 apostoli; Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț – 30 iunie;
• Sf. măritul prooroc Ilie Tesviteanul – 20 iulie;
• Sfinții și drepții părinți Ioachim și Ana; Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona – 9 septembrie;
• Sfânta Cuvioasă Parascheva – 14 octombrie;
• Sfântul apostol, evanghelist Luca – 18 octombrie;
• Sfântul mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir – 26 octombrie;
• Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. mucenic Nestor – 27 octombrie;
• Soborul sfinților arhangheli Mihail și Gavriil – 8 noiembrie;
• Sf. apostol Andrei cel întâi chemat – Ocrotitorul României – 30 noiembrie;
• Sf. Sava cel Sfințit – 5 decembrie;
• Sf. ierarh Nicolae – 6 decembrie;
• A doua zi de Crăciun; Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana – 26 decembrie;
• A treia zi de Crăciun; Sf. apostol, întâiul mucenic și arhidiacon Ștefan – 27 decembrie;

Legenda semnelor Crucii din Calendarul Creștin Ortodox:

• (†) – praznicele mari închinate Sfintei Treimi, Mântuitorului, Sfântului Duh, Născătoarei de Dumnezeu și Înălțării Sfintei Cruci;
• †) – sărbătorile Sfinților (zile lucrătoare, Cruce Roșie);
• †) – sărbătorile Sfinţilor care au doxologie mare (zile lucrătoare, Cruce Neagră)
• † – sărbătorile Sfinților la care nu se face priveghere (zile lucrătoare)
• † – sărbătorile Sfinților români sau ale căror moaște se găsesc în România (Cruce Albastră)

Datele sărbătorilor diferă, însă, în calendarul pe stil vechi, despre care vom vorbi în rândurile care urmează.

2. Calendarul ortodox pe stil vechi

Expresia „pe stil vechi” atribuită calendarului se referă la calendarul iulian, introdus pe Iulius Cezar în anul 46. î.H și pus în uz în anul 45 î.H. Calendarul a fost, cel mai probabil, calculat prin aproximarea anului tropic, iar pentru a-l crea, Iulius Cezar a cerut ajutor la astronomul Sosigene din Alexandria.

Anul calendarului este unul obișnuit, de 365 zile și împărțit în 12 luni, cu anul bisect adăugat o dată la 4 ani, iar denumirea de Calendar pe „Stil vechi” este opusul denumirii Calendarului pe „stil nou”, care coincide celui gregorian, promulgat de Papa Grigore al XIII-lea în anul 1582. Calendarul iulian a rămas în uz în anumite țări până în secolul XX, dar este folosit și în zilele noastre de unele Biserici naționale Ortodoxe.

Ajustări între cele două calendare:

Pentru a se deplasa o dată a lunii dintr-un an pe stilul vechi la data corespunzătoare anului pe stil nou:

• se adaugă 10 zile la datele dintre 5 octombrie 1582 – 19 februarie 1700;
• se adaugă 11 zile la datele dintre 19 februarie 1700 – 18 februarie 1800;
• se adaugă 12 zile la datele dintre 18 februarie 1800 – 17 februarie 1900;
• se adaugă 13 zile la datele dintre 17 februarie 1900 – și după.

Pentru o deplasare inversă, dintr-un an pe stil nou, la data corespunzătoare pe stil vechi, se procedează astfel:

• se scad 10 zile din datele dintre 15 octombrie 1582 – 1 martie 1700;
• se scad 11 zile din datele dintre 1 martie 1700 – 1 martie 1800;
• se scad 12 zile din datele dintre 1 martie 1800 – 1 martie 1900;
• se scad 13 zile din datele dintre 1 martie 1900 – și după.

3. Nume de Sfinți pentru băieți și fete inspirate din Calendarul Creștin Ortodox

Numele Sfinților au fost dintotdeauna inspirație pentru alegerea numelor copiilor. Oamenii „cu frică de Dumnezeu” cred că odată botezat, copilul va fi protejat de cel al cărui nume îl poartă. Lucru susținut, de altfel, și de datinile bisericești, care spun că nou-născuții trebuie să primească numele unui Sfânt din Calendarul Ortodox. Cel mai indicat este să fie ales numele al cărui Sfânt este sărbătorit în ziua nașterii, ziua dinainte sau după ea, în cazul în care există. Bineînțeles, alegerea este a părinților, nașilor și, uneori, chiar a preotului, dacă familia își dorește asta.

Iată câteva nume de Sfinți pentru fete și băieți și derivatele lor:

• Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie) – Vasile, Vasilică, Vasilica, Basil;
• Sfântul Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion (7 ianuarie) – Ionuț, Ioana, Ionela, Ioan, Ionica, Ionel, Ion;
• Cuviosul Antonie cel Mare (17 ianuarie) – Anton, Antonio, Antonia, Antoaneta, Antoanela;
• Sfânta Veronica (4 februarie) – Veronica, Vera;
• Sfânta Valentina (10 februarie) – Valentina, Valentin;
• Sfântul Teodor (17 februarie) – Teodor, Teodora, Tudor, Toader, Teo;
• Sfântul Mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință (23 aprilie) – Georgiana, Georgian, Gheorghe, George, Georgeta, Gheorghiță;
• Sfinții mari împărați Constantin și mama sa Elena (21 mai) – Constantin, Costel, Costin, Elena, Ileana, Iliana;
• Sfântul Iulian (21 iunie) – Iulian, Iuliana, Iulia;
• Sfinții apostoli Petru și Pavel (29 iunie) – Petru, Petra, Pavel, Paul, Paula, Petronela;
• Sfântul Emilian (18 iulie) – Emilian, Emiliana, Emil, Emilia;
• Sf. măritul prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie) – Ilie, Ilia, Ilinca;
• Sfânta Maria Magdalena (21 iulie) – Magdalena, Magda;
• Adormirea Sfintei Ana (25 iulie) – Ana, Anita, Ancuța, Anișoara;
• Sfântul Laurențiu (10 august) – Laurențiu, Laur, Laura;
• Adormirea Maicii Domnului (15 august) – Maria, Marian, Mariana, Mioara, Maia;
• Sfântul Alexandru (30 august) – Alexandru, Alexandra, Alessandra, Sandra, Alexandrina, Sandu, Sanda;
• Sfântul apostol, evanghelist Luca (18 octombrie) – Luca;
• Sfântul mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir (26 octombrie) – Dumitru, Dimitrie, Dumitra, Dumitrița, Dumitrache;
• Soborul sfinților arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie) – Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gabi, Gavril, Mihail, Mihnea, Mihăiță;
• Sf. apostol Andrei cel întâi chemat – Ocrotitorul României (30 noiembrie) – Andrei, Andreea, Andra, Andrada, Andreas, Adi, Andi;
• Sf. ierarh Nicolae (6 decembrie) – Nicolae, Nicoleta, Nicola, Neculai, Nicușor;
• A treia zi de Crăciun; Sf. apostol, întâiul mucenic și arhidiacon Ștefan (27 decembrie) – Ștefan, Ștefania, Ștefana, Ștefănuț;
• Nașterea Domnului (Crăciunul) – 25 decembrie – Cristina, Cristian, Cristi, Cristiana;

Desigur, există și alte nume, moderne, care derivă din numele Sfinților, acestea fiind cele clasice și, implicit, cele mai apropiate. Găsești mai jos și semnificațiile câtorva dintre ele.

• Maria (din ebraică cea iubită, cea îndrăgită);
• Ioan (din ebraică: „Dumnezeu a avut milă);
• Andrei (din greacă: bărbăție, curaj);
• Mihai (derivat din Mihail; din ebraică: „Cine este Dumnezeu? Cine se compară cu Domnul?”);
• Gabriel (derivat din Gavriil; din ebraică „Dumnezeu este puternic”);
• Ana (din ebraică: „Domnul a avut milă, Domnul s-a îndurat);
• Ștefan (din greacă: coroană, încoronat);
• Vasile (din greacă: regal, rege, conducător);
• Gheorghe (din greacă: agricultor, lucrător al pământului);
• Constantin (din latină: ferm, hotărât, statornic);
• Elena (din greacă: torță, făclie luminoasă, strălucirea Soarelui);
• Petru (din greacă: piatră, stâncă);
• Teodor (din greacă: darul lui Dumnezeu);
• Paraschiva (din greacă: vineri);
• Dumitru (din greacă: pământul mamă – legătura dintre om și pământul din care a fost creat)

Știai toate aceste lucruri? Acum nu va mai trebui să apelezi la bunica pentru a ști ce sărbătoare este sau urmează să fie, deși, cu siguranță găsește ceva cu care să te surprindă. Surprinde-o și tu cu ce ai învățat din acest articol!