Avertisment oficial: De ce nu este sigur să consumi ouă de la găinile crescute în gospodărie

Olandezii sunt sfătuiți să nu mai consume ouă produse în propria curte din cauza contaminării cu substanțe chimice periculoase, a anunțat Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) marți.

Recomandarea vine în urma unor controale efectuate în 60 de locații, care au arătat niveluri ridicate de PFAS – un grup de compuși chimici sintetici cunoscuți pentru persistența lor în mediu și potențialele efecte nocive asupra sănătății umane.

Situația ridică semne de întrebare și în România, unde riscul e real

Agenția olandeză, care funcționează sub Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sportului, a explicat că ouăle provenite de la găinile crescute în curte pot contribui semnificativ la „un aport mult mai mare de PFAS” în organism. Deși nu s-au impus restricții asupra ouălor din comerț, oamenii sunt îndemnați să evite consumul celor din gospodăriile proprii.

„Locuitorii din Țările de Jos ingerează deja o mulțime de PFAS prin alte alimente și parțial prin apa potabilă.”

PFAS, sau substanțele per- și polifluoroalchilice, sunt folosite în produse variate, de la textile și ambalaje alimentare, până la electronice și materiale de construcții. Din cauza structurii lor chimice, aceste substanțe sunt aproape imposibil de descompus natural, motiv pentru care au fost denumite și „substanțe chimice eterne”. Ele se acumulează în organism și sunt asociate cu probleme serioase de sănătate, precum cancerul, infertilitatea și disfuncțiile sistemului imunitar.

RIVM a mai transmis că investigațiile privind sursa contaminării continuă. O ipoteză vehiculată este că râmele, consumate frecvent de găini, pot reprezenta un vector important de transmitere a acestor substanțe către ouă.

În paralel, Agenția Europeană pentru Produse Chimice – împreună cu Țările de Jos, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia – elaborează o propunere de eliminare treptată a miilor de PFAS utilizate în industrie.

Deși nu au fost semnalate oficial cazuri de contaminare în România, specialiștii atrag atenția că riscul nu este de ignorat. PFAS pot ajunge în lanțul alimentar și prin alte surse. În Danemarca, de exemplu, ouăle organice au fost afectate după ce găinile au fost hrănite cu făină de pește contaminată.

Aceste substanțe tind să se lege de proteinele din gălbenuș, iar la consum, pot rămâne în organism între 3 și 7 ani.

Consumul regulat de ouă contaminate cu PFAS poate duce la stabilit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care este de 4,4 nanograme pe kilogram de greutate corporală pe săptămână, pentru patru tipuri specifice de PFAS.

Această limită poate fi ușor depășită mai ales în cazul copiilor care mănâncă frecvent ouă provenite din surse necontrolate. Specialiștii avertizează că în astfel de cazuri riscurile pentru sănătate cresc semnificativ, existând legături directe între expunerea la PFAS și afecțiuni precum tulburări hepatice, boli ale tiroidei, obezitate, probleme de fertilitate sau chiar cancer.

În România, autoritățile nu au identificat până acum contaminări similare în ouăle din producția locală, dar experții subliniază că asta nu înseamnă că nu există riscul.

„Este esențial ca autoritățile române să monitorizeze atent sursele de hrană pentru animale și să efectueze teste regulate pentru a preveni posibilele contaminări.”

Asemenea măsuri devin cu atât mai importante cu cât ingredientele utilizate în hrana animalelor – cum ar fi făina de pește – sunt prezente și pe piața din România, iar contaminarea mediului cu PFAS nu cunoaște granițe.

Grupa PFAS cuprinde peste 4.700 de substanțe chimice sintetice, extrem de persistente, care pot fi găsite în numeroase produse de uz cotidian. De la vase antiaderente și ambalaje alimentare, până la haine impermeabile și spume de stingere a incendiilor, aceste substanțe sunt omniprezente și se pot infiltra cu ușurință în sol, apă și alimente.

Tocmai din acest motiv, inițiativa europeană de interzicere treptată a PFAS reprezintă un pas important în direcția reducerii riscurilor asupra sănătății publice.

Pentru moment, ouăle din comerț – provenite din ferme controlate și testate – sunt considerate sigure și pot fi consumate fără probleme. Totuși, în lipsa unor reglementări stricte și a unor controale constante, autoritățile riscă să nu detecteze la timp eventualele surse de contaminare, mai ales în gospodăriile individuale, unde condițiile de control lipsesc.

RIVM continuă cercetările pentru a identifica exact mecanismele prin care PFAS ajung în ouă, iar concluziile urmează să fie comunicate ulterior.