Dacă printre prietenii și cunoștințele tale se numără și persoane de alte naționalități sau dacă pur și simplu vrei să-ți îmbogățești cultura generală, poți afla din cele ce urmează cum se spune „Un an nou fericit!” în multe alte limbi ale Pământului. De asemenea, vei afla și despre tradițiile uneori surprinzătoare pe care le păstrează anumite popoare.
1. „An nou fericit!” – Cea mai comună urare pentru un nou început calendaristic
Urarea de an nou fericit se face în toate limbile din lume. Alături de aceasta, mai există și alte urări de sănătate, prosperitate și îndeplinire a dorințelor. În unele zone ale lumii se păstrează încă ritualuri străvechi. România este una dintre țările în care vechile tradiții încă nu au dispărut. Majoritatea localităților din mediul rural păstrează, dacă nu în totalitate, cel puțin o parte dintre acestea. Cele mai multe urături de an nou sunt legate de evenimentele astronomice și îndeletnicirile agrare.
2. „Un an nou fericit!” – urări și obiceiuri în funcție de țară
„Happy New Year!”, „Frohes Neues Jahr”, „Boldog új évet” sunt urările de an nou fericit cele mai cunoscute de români, în alte limbi. Urarea din limba engleză este cel mai des întâlnită, și asta pentru că engleza, limba cu cea mai mare circulație internațională, a devenit din ce în ce mai studiată și în țara noastră, în ultimii 30 de ani. Pe de altă parte, cunoașterea urării în limbile germană și maghiară se datorează conviețuirii românilor cu etnicii germani și maghiari, în Ardeal, Banat și zonele adiacente.
După deschiderea granițelor, la finalul epocii comuniste, mulți români au plecat din țară, dar România a primit și ea imigranți din alte țări. Tehnologia modernă și inventarea rețelelor sociale a condus la o mai mare deschidere și la stabilirea de relații personale și profesionale cu oameni din alte țări.
Pentru un străin, poate fi o surpriză foarte plăcută să îi urezi „Un an nou fericit” în limba sa maternă, la fel cum și pentru tine ar fi o bucurie și ai considera drept un gest frumos de atenție să ți se adreseze urarea în limba română de către o persoană de altă naționalitate.
Dacă te pregătești să petreci Revelionul într-o altă țară sau îl vei petrece în România, dar alături de persoane provenind din alte zone ale lumii, poți pregăti și mici atenții legate de tradițiile lor de an nou. Gesturile de acest fel sunt întotdeauna binevenite și pot contribui la sudarea relațiilor.
2.1. „An nou fericit!” în germană
„Frohes Neues Jahr” este urarea pe care și-o adresează vorbitorii de limba germană la început de an nou. În Germania, ajunul Anului nou mai este numit și Silvester, în memoria Papei Silvestru 335, decedat în data de 31 decembrie 335. Legenda spune că necredincioșii care se aflau în preajma acestuia s-au înecat cu oase de pește. De aici a derivat și superstiția germană conform căreia în noaptea de Revelion trebuie să eviți peștele sau, cel puțin, să îl mănânci cu mare atenție.
Pe de altă parte, printre germani există și o superstiție complet opusă: crapul este considerat un pește aducător de noroc, iar pentru mulți locuitori ai Germaniei este unul dintre felurile de mâncare servite la masa de Revelion. Se mai crede, de asemenea, că dacă păstrezi un solz de crap în portofel, acesta va fi plin cu bani pe tot parcursul anului.
În ultima zi a anului care urmează să se încheie, oamenii se salută cu „Guten Rutsch!” sau „Guten Rutsch ins Neue Jahr!”, care înseamnă tot „An Nou Fericit!”, însă are și o conotație legată de trecerea pragului calendaristic, un fel de „intrare de bun augur în noul an”. În unele zone se mai folosește și urarea „Prost Neujahr”, care are aceeași semnificație ca și celelalte.
Germanii își oferă mici cadouri care ar trebui să aducă noroc în noul an: purceluși din marțipan sau trifoi cu patru foi. Există, de asemenea, tradiția de a topi bucăți mici de plumb și de a le arunca apoi în apă pentru a ghici în formele respective dacă anul care vine va fi sau nu unul prosper. De obicei, în ultima seară a anului, toată lumea participă la vizionarea unei comedie britanice numite Dinner for One.
În Austria, faimosul vals Dunărea Albastră, compus de Johann Strauss (fiul), domină festivitățile de Anul Nou. Acesta este de obicei precedat de consumul așa-numitului „pește dulce”, un biscuit care aduce noroc pentru noul an.
2.2. „Un an nou fericit!” în italiană
„Felice Anno Nuovo!”, „Buon anno!” și „Auguri di Buon Anno Nuovo!” își urează italienii cu această ocazie. În Italia, domnii sunt bucuroși să le ofere doamnelor lenjerie roșie pentru Revelion (Capodanno), pentru noroc. Seara are loc o cină bogată, felul de mâncare tradițional fiind cotechino con lenticchie (un tip de cârnați mai groși, umpluți cu carne tocată de porc și slănină, cu garnitură de linte). Ca și în alte părți ale Europei, se crede că porcii îți aduc noroc. O altă modalitate de a invita norocul în noul an este practica de a arunca haine sau cârpe vechi pe fereastră, la miezul nopții
2.3. „An nou fericit!” în franceză
„Bonne année!” este urarea de an nou fericit în franceză. De Revelion (și nu numai), francezii sunt mari amatori de mâncăruri fine, șampanie somptuoasă și vin bun. O delicatesă deosebită pregătită pentru această ocazie este foie gras – o pastă fină preparată din ficat de gâscă sau de rață îngrășate înainte de sacrificare. Foie gras își dezvăluie savoarea complexă dacă este scos din frigider cu 15 minute înainte de servire. Parizienii obișnuiesc să facă o plimbare la miezul nopții în jurul clădirilor lor superb iluminate, precum Turnul Eiffel.
2.4. „Un an nou fericit!” în engleză
„Happy New Year!”, urarea pe care și-o adresează la trecerea dintre ani de către vorbitorii de limba engleză este asociată de multe persoane cu melodia celebrei formații suedeze ABBA. De altfel, melodia este aproape nelipsită de la petrecerile de Revelion. Scoțienii cântă cu această ocazie Auld Lang Syne, o melodie tradițională. În Marea Britanie, există obiceiul de a oferi o sticlă de băutură gazdei de sex masculin, atunci când mergi în vizită. Alte daruri tradiționale sunt pâinea coaptă în casă, sarea și cărbunele. Oamenii aprind focuri, pentru a alunga bolile și ghinionul.
2.5. „An nou fericit!” în maghiară
„Boldog új évet!” este urarea de an nou fericit în limba maghiară. În special la sate se păstrează obiceiul de a face sperietori din paie și hârtie, simbolizând ghinionul. Acestea sunt purtate pe ulițe și străzi și apoi arse la miezul nopții. Maghiarii pun pe masă friptură și piftie de porc, dar evită canea de pui și peștele, pentru că despre acestea din urmă se crede că alungă norocul.
2.6. „An nou fericit!” în ebraică
„Șana Tova! / Shana Tova!” își urează evreii cu ocazia Anului Nou Evreiesc, sărbătoare care poartă numele de Roș HaȘaná / Rosh HaShana (Capul Anului). Tradiția spune că aceasta ar fi aniversarea zilei în care au fost creați Adam și Eva.
Conform obiceiului, în dimineața ultimei zile a anului se suflă în șofar, un corn ritualic de berbec (există și comunități în care acest lucru se practică în fiecare dimineață a ultimei luni din an), pentru a aminti că se apropie Ziua Judecății. În ajun de An Nou Evreiesc, există obiceiul de a se goli buzunarele în apropierea unei ape sau chiar într-o fântână veche – gestul simbolizează spălarea de păcate.
La masa de Roș HaȘaná se servesc mere unse cu miere, prăjitură cu miere, rodii, struguri, curmale, dovleac, morcovi, praz, fasole verde, sfeclă, pește.
Unul dintre preparatele tradiționale, bazat pe o rețetă inventată în Evul Mediu, este gefilte fish. Rețeta are două varianta: una în care un pește întreg este umplut cu carne tocată de la alți pești și cu legume, apoi prăjit sau gătit la cuptor și alta în care se pregătesc un fel de găluște din carne tocată de pește. Se coace cu această ocazie și o pâine împletită, de sărbătoare: halla.
În afară de „Shana Tova!” (שָׁנָה טוֹבָה ), se mai adresează și urările „Shana Tova U’metuka!” (o urare de an bun și dulce) și „Ktiva ve chatima tova!” (care înseamnă să lași o semnătură bună în Cartea Vieții).
Data Anul Nou Evreiesc este calculată după un calendar propriu și este variabilă de la an la an (în lunile septembrie-octombrie). Tradiția iudaică talmudică prevede că poporul evreu are 4 începuturi de an: la 1 Tișrei, 1 Nisan, 1 Elul și 15 Șvat. Calendarul Evreiesc a fost introdus în anul 359 de către Hillel al II-lea și este și în prezent calendarul oficial și religios al evreilor din Israel și al comunităților care locuiesc în alte zone ale lumii.
2.7. „An nou fericit!” în spaniolă
„Feliz año nuevo!” este urarea pe care și-o adresează la granița dintre ani vorbitorii de spaniolă. La miezul nopții, în Spania, oamenii înghit 12 boabe de strugure – câte un bob pentru fiecare bătaie a gongului, respectiv pentru fiecare lună a anului. Trebuie să ai mare grijă să nu te îneci, nici să mănânci prea multe sau prea puține – altfel Anul Nou ar putea să nu fie atât de fericit cum ți-ai dori.
În orașele și satele din toată țara, oamenii se adună în piețele centrale, dansând cu strugurii în gură. În jurul orei 5 dimineața, spaniolii mănâncă churros, un produs de patiserie tradițional (un aluat asemănător celui pentru gogoși, prăjit în formă de sticks-uri, spirale sau bucle).
2.8. „An nou fericit!” în limba greacă
„Kαλή χρονιά!” (kalí chroniá) își urează grecii în prag de an nou. Pentru mulți dintre ei, Revelionul înseamnă un singur lucru: jocuri de noroc. Câștigătorul nopții este de așteptat să devină bogat în noul an, în timp ce învinsul va avea noroc în dragoste. Gospodinele ascund și o monedă în tradiționala prăjitură de Anul Nou, numită Vassilopitta: se crede că acela care găsește moneda va deveni milionar.
2.9. „Un an nou fericit!” în limba turcă
„Yeni Yılın Kutlu Olsun!” este urarea pe care și-o adresează persoanele de naționalitate turcă de Anul Nou. De Revelion, locuitorii Turciei obișnuiesc să își cumpere bilete de loterie și să urmărească împreună extragerea televizată. Familia se reunește în jurul mesei, se face schimb de cadouri. Printre mâncărurile tradiționale servite de Revelion se numără friptura de curcan și pilaful. Preparatele din carne de oaie se află și ele la loc de mare cinste, la fel ca și sărmăluțele în foi de viță.
Baclavaua, sarailia, halvaua și cataiful sunt unele dintre cele mai apreciate deserturi. Turcii au și diverse superstiții și obiceiuri legate de ghicirea viitorului. Spre exemplu, la sate, oamenii ies cu un vas cu apă și cu 7 chei la gardul din fața curții. Dacă vecinii îi adresează urări și cuvinte binevoitoare, îi va merge bine tot anul. Fetele aduc apă de izvor, apoi o pun într-un recipient în care aruncă două ace de cusut înfășurate în bumbac; în cazul în care acele se apropie unul de altul, este semn că urmează să se căsătorească în anul care vine cu alesul inimii.
Tinerii mai curajoși se urcă pe case, iar prin horn coboară daruri pentru fetele dragi lor. În unele zone ale Turciei se vopsesc ouă cu ajutorul unei fierturi din coji de ceapă, pentru a fi împărțite colindătorilor. În regiunea Anatolia, Anul Nou se mai celebrează și la 21 martie, în stil vechi. De altfel, Turcia a adoptat oficial calendarul gregorian relativ recent, în 1926.
Acum, că ai aflat amănunte despre obiceiuri mai puțin cunoscute de majoritatea oamenilor, te vei putea pregăti corespunzător pentru a-ți surprinde plăcut prietenii și cunoștințele de alte naționalități! Cu siguranță, aceștia vor aprecia dacă le vei ura ”An Nou fericit!” în limba lor sau dacă le vei pregăti un preparat cu gust de copilărie, tradițional, din țara în care s-au născut. Același lucru este valabil și dacă ți-ai planificat vacanța de Revelion în străinătate, cu diferența că, în loc să te ocupi de preparate culinare, vei putea oferi un cadou potrivit cu obiceiurile locului.