România riscă să piardă o sumă semnificativă de 1,76 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dacă jaloanele identificate ca problematice nu sunt abordate corespunzător, a afirmat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Acesta a detaliat că printre jaloanele acestea se numără guvernanţa corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), reformele referitoare la pensiile speciale şi organizarea licitaţiilor pentru proiecte de infrastructură.
„Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm şi jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde”, a declarat Boloș.
Ministrul a atras atenţia asupra faptului că valoarea netă a cererii de plată este de două miliarde de euro: „Rămânem cu o brumă de bani, care e total nedreaptă pentru ceea ce înseamnă șansa de dezvoltare a României”, a subliniat el.
De asemenea, Boloş a anunţat că următoarea Cerere de plată, programată pentru iunie-iulie, va avea o valoare de 2,7 miliarde euro şi va include puncte sensibile precum reforma pensiilor generale, reforma fiscală, taxarea mijloacelor de transport poluante şi Codul Urbanistic.
În privinţa Legii salarizării unitare, el a sugerat ca această să fie amânată pentru ultima sau penultima cerere de plată: „ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 şi mutată în ultima sau penultima cerere”, a precizat acesta.
Referitor la absorbţia fondurilor pentru exerciţiul 2021-2027, Boloş a remarcat că actualul grad de absorbţie este de doar 5% şi a subliniat necesitatea de a accelera lansarea proiectelor pentru a accesa cele 44 de miliarde de euro disponibile, din care 31 de miliarde sunt granturi.
Întrebat despre renegocierea PNRR, Boloş a spus că obiectivul principal este absorbția completă a granturilor, aproximativ 13,7 miliarde de euro, prin eliminarea proiectelor cu implementare lentă. El a mai menţionat necesitatea „prelungirii termenelor de implementare la obiectivele de investiţii” şi revizuirea ţintelor pentru a se alinia cu ritmul real de implementare a proiectelor, citând exemplul reabilitării energetice a şcolilor.