Coreea de Nord a acuzat recent Coreea de Sud de trimiterea unor drone în capitala sa, Pyongyang, pretinzând că acestea au împrăștiat pliante de propagandă. Pyongyang consideră această acțiune drept o provocare ce ar putea duce la un conflict armat. Acuzațiile au fost susținute printr-o declarație publicată de media nord-coreeană și preluată de diverse agenții de știri internaționale.
În urma acuzațiilor, Coreea de Nord a ordonat trupelor de graniță să fie pregătite pentru o eventuală retaliere. La rândul său, Seulul a declarat că este gata să răspundă la orice amenințare și a subliniat că dacă siguranța cetățenilor săi va fi pusă în pericol, va considera aceasta un atac asupra regimului de la Phenian.
Asemenea conflicte s-au intensificat de la începutul anului când nordul corean a început să privească sudul ca pe un inamic principal. Într-un gest simbolic, săptămâna trecută, Coreea de Nord a demontat porțiuni din drumurile care o legau de sud. La scurt timp după, a fost anunțat că peste un milion de tineri doresc să se înroleze în armata nord-coreeană.
Un alt episod al acestei crize a avut loc când Coreea de Nord a făcut publice imagini neclare cu ceea ce declară a fi dronele sud-coreene, deși autenticitatea acestor dovezi nu a putut fi verificată de surse independente. Deși Seulul a negat inițial trimiterea dronelor, a admis mai târziu că nu poate nici confirma, nici infirma acuzațiile.
Autoritățile sud-coreene susțin că materiale de propagandă au fost trimise în trecut de activiști prin baloane, fără însă să utilizeze drone. Referitor la acuzațiile recente, Park Sang-hak, liderul Coaliției Mișcării pentru Eliberarea Coreei de Nord, a declarat: „Nu am trimis drone în Coreea de Nord”.
Aceste evoluții vin pe fondul unei deteriorări rapide a relațiilor dintre cele două state. Gyeonggi, regiunea care înconjoară capitala sud-coreeană, a desemnat recent mai multe zone de frontieră ca „zone periculoase” pentru a descuraja trimiterea de materiale anti-nordice.
Explicațiile oferite de analiști conturează imaginea unui regim nord-coreean care încearcă să-și consolideze sprijinul intern prin amplificarea amenințărilor externe. Termeni precum „state separate” sunt folosiți din ce în ce mai des când se referă la sud, evitându-se termenii ce sugerează unificarea.
Analiștii afirma că disputa curenta va rămâne probabil la nivel verbal, fără a escalada într-un conflict real. Disputa continuă reflectă starea de tensiune persistentă din peninsula coreeană, având în vedere că cele două state nu au semnat un tratat de pace după Războiul Coreean din 1953.