Șoseaua alpină leagă orașul Novaci (GJ) de orașul Sebeș (AB), traversează Munții Parâng și este drumul situat la cea mai mare altitudine din România: înălțimea maximă este atinsă în Pasul Urdele (2.145 m). Accesul pe acest drum este permis tuturor autovehiculelor care nu au o greutate mai mare de 7,5 tone. Viteza maximă permisă este de 30 km/h.
1. Transalpina – Drumul Regelui
Transalpina este supranumită și Drumul Regelui, deoarece a fost reconstruită în perioada dintre cele două Războaie mondiale și inaugurată de regele Carol al II-lea al României, în anul 1935.
Despre originile sale, încă se discută. Unii spun că drumul a fost pietruit de armata germană în timpul Primului Război Mondial. Alți istorici susțin că drumul a fost tăiat prin munți de legiunile romane, în campania lor pentru cucerirea Daciei. Este posibil chiar și ca ambele variante să fie corecte: romanii să fi deschis primul drum, care mai apoi să fi fost îmbunătățit de germani.
De altfel, există mențiuni în unele izvoare istorice despre acest traseu, numit „Coridorul IV Strategic Roman”. De asemenea, este binecunoscută expresia „Toate drumurile duc la Roma”, care este mai mult decât o expresie: multe drumuri naționale și europene din ziua de azi au fost construite peste drumurile create inițial de romani, care le croiau cu scopul de a cuceri noi teritorii, de a facilita deplasarea armatelor.
2. Transalpina – traseu și hartă
Transalpina se întinde pe o distanță de 138 de kilometri și oferă priveliști spectaculoase asupra zonei Parângului și străbate masivele muntoase Cindrel, Şureanu, Lotru, Parâng, Latoriţei și Căpăţânii.
Astfel, mergând pe acest traseu, poți să admiri din mers Lacul Vidra, Lacul Tău, Lacul Oașa, Lacul Petrimanu, Lacul Gâlcescu, Lacurile Muntinu. Vârfurile muntoase care îți vor atrage, cu siguranță, privirea, sunt Păpușa (2.136 m), Dengheru (2.084 m), Urda (2.228 m), Micaia (2.170 m), Muntinu (2.062 m).
Pe traseu, te poți opri pentru a vizita Mănăstirea Obârșia Lotrului și Mânăstirea Oașa. Unele dintre cele mai vizitate stațiuni de pe traseu sunt Voineasa și Rânca, dar de pe Valea Frumoasei poți ajunge și până la Păltiniș și Rășinari.
3. Transalpina – obiective turistice
Lacul Vidra
Lacul Vidra se găsește pe cursul Lotrului, în cheile Vidra. Este un lac de acumulare de o frumusețe surprinzătoare, format prin construirea unui baraj în anul 1972. Lacul Vidra se află la 30 de kilometri distanță de stațiunea montană Voineasa. În afară de apa din râul Lotru, mai are și alte 81 de surse de alimentare cu apă.
Deși este mai mic și mai puțin celebru decât Lacul de acumulare Vidraru, Lacul Vidra este mai sălbatic, oferind o aparență mult mai aproape de natură. În perioada comunistă, a existat intenția ca în apropierea acestuia să fie înființată o stațiune de ski, însă planul nu a mai fost realizat nici până în ziua de azi.
Lacul Gâlcescu
Lacul glaciar Gâlcescu face parte dintr-o rezervație naturală și este declarat monument al naturii. Poți ajunge aici plecând din stațiunea Rânca, pe un traseu de munte de aproximativ 6 ore. Pe lângă Lacul Gâlcescu se mai găsesc și alte 10 lacuri mai mici, dar la fel de spectaculoase.
Vântul bate puternic prin aceste locuri, iar vegetația este alcătuită predominant din jneapăn și ienupăr, arbuști mai rezistenți în astfel de condiții. Lacul Gâlcescu este cel mai mare lac de origine glaciară din Gorj, are o suprafață de 3,2 hectare și o adâncime de 10 metri.
Lacurile Muntinu
Lacurile Muntinu sunt situate la altitudinea de 1.980 de metri, au adâncimea sub 1 metru și comunică între ele.
Cheile și Valea Gilortului
Gilortul izvorăște de sub Vârful Parângul Mare (2.519m) și își taie calea printre Vârfurile Mândra și Gruiu. Cursul de apă este spectaculos până la Novaci, oferind priveliști minunate: cascade, chei și repezișuri. Drumul către Cheile și Valea Gilortului pornește din Novaci și este accesibil, deși nu a fost modernizat. Poți călători cu mașina, bicicleta, motocicleta sau poți porni, pur și simplu, în drumeție.
Cheile Oltețului
Cheile Oltețului, situate în județul Gorj, au regim de rezervație naturală. Peisajele înfățișează stâncării, caverne, cascade, iar vegetația este variată, aici întâlnindu-se și păduri de foioase, dar și de conifere. Vei întâlni aici și mulți arbuști cu fructe de pădure. Cheile se întind pe aproximativ 2 kilometri.
Peștera Polovragi
Deseori menționată în cântecele populare și în poveștile locului, Peștera Polovragi se găsește tot pe malul Oltețului, la o înălțime de 670 metri, în Munții Căpățânii.
În peșteră este multă umezeală, provocată de infiltrațiile de apă care transportă cu ele diferite substanțe minerale din straturile pe care le străbate: oxid de fier, carbonat de calciu, dioxid de siliciu etc. Poți ajunge aici pornind din localitatea cu același nume, Polovragi, din județul Gorj. Aceasta este localizată între Baia de Fier și Horezu.
Speologii au cartografiat circa 10 kilometri ai acestei peșteri, însă galeria poate fi vizitată doar pe o distanță de 800 de metri. În jurul Peșterii Polovragi s-au țesut multe legende și mituri de-a lunguil timpului. Printre altele, se spune că în interiorul acesteia ar fi crescut o plantă unică, care avea proprietatea de a vindeca orice boală.
Unii cred că o parte din aurul dacilor ar fi fost ascuns și aici. Iar de către alții, a fost supranumită și „Peștera lui Zamolxis”. Unii dintre localnici cred că acest aur ascuns ar fi protejat de un blestem al lui Zamolxis, marele zeu al dacilor. Se mai crede că peștera îi primește cu o energie bună pe o parte dintre cei care o vizitează, iar pe alții îi respinge. Există și o teorie legată de existența unui portal între lumi, în interiorul Peșterii Polovragi.
Mănăstirea Polovragi
Pe Valea Oltețului, la poale de munte (Piatra Polovragilor) se găsește și vechea mănăstire care poartă același nume cu localitatea în apropierea căreia se află: Polovragi. În vârful muntelui Piatra Polovragilor se găsește și Crucea lui Ursache, Monument ridicat în anul 1800 în amintirea unui vătaf celebru prin părțile locului. În același punct în care se află Crucea lui Ursache a existat și o așezare dacică datând de pe vremea regelui Burebista.
Peștera Muierilor (numită și Peștera Muierii)
La Peștera Muierilor, obiectiv turistic de mare interes pentru o mulțime de turiști români și străini, poți ajunge cu ușurință din localitatea Baia de Fier (pe vremuri, „baie” era numele dat unei exploatări miniere). Situată în Depresiunea Getică a Olteniei, în Județul Gorj, peștera a fost prima electrificată de pe teritoriul țării noastre.
Numele ei se trage de la obiceiul femeilor, copiilor și bătrânilor de a se retrage în peșteră, pentru adăpost, atunci când prin partea locului apăreau cotropitorii. Peștera Muierilor are 4 niveluri și o lungime de 7.000 de metri și include și o rezervație speologică.
Aici au fost descoperite și oseminte omenești vechi de aproximativ 30.000 de ani (în 1952), care au fost analizate în laboratoare de specializate, pentru a servi cercetărilor antropologice. Prima mențiune documentată despre această peșteră i-a aparținut lui Alexandru Odobescu, cel care a introdus-o într-un chestionar arheologic în anul 1870.
Principalele atracții ale Peșterii Muierilor sunt următoarele: Domul mic, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Stânca Însângerată, Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului, Galeria Urșilor, Sala Musteriana.
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri speologice făcute aici este găsirea unor urși de cavernă care, în timp, s-au pietrificat complet, aceștia oferind imaginea unor statui.
Mănăstirea Obârșia Lotrului
Mănăstirea Obârșia Lotrului (Sfinții Martiri Brâncoveni) se află în localitatea cu același nume, la altitudinea de 1.400 de metri. Ansamblul cuprinde biserica mare din lemn construită în stil maramureșean și un arhondaric pe două niveluri.
Stațiunea Voineasa
Stațiunea balneo-climaterică Voineasa, situată pe Valea Lotrului, primește vizitatori pe tot parcursul anului. Se află la 70 de kilometri de orașul Râmnicu Vâlcea. Are o climă blândă și este înconjurată de păduri de fag, brad și molid. În apele repezi din împrejurimi se poate pescui păstrăv, în perioadele în care nu este prohibiție.
Aici, verile sunt răcoroase (media în luna iulie este de 14 grade Celsius), iar iernile sunt reci (media lunii ianuarie este de minus 7 grade Celsius). Mulți oameni vin aici pentru aerul curat, fără poluanți, bogat în aerosoli ozonizați și ionizați. În baza de tratament se pot trata diferite afecțiuni astenice, locomotorii, respiratorii, surmenajul fizic și intelectual, neuro-asteniile, suprasolicitarea și anemiile secundare.
Stațiunea localizată în Județul Vâlcea se află la granița dintre Oltenia și Transilvania. Localitatea include satele Valea Măceșuklui, Voineasa și Voineșița. În apropiere se află Peștera Laptelui, care poate fi vizitată.
Stațiunea Rânca
Stațiunea Rânca se află situată la altitudinea de 1.600 de metri, pe raza Orașului Novaci și a localității Baia de Fier, la poalele Muntelui Păpușa. Aici vin tot timpul anului pasionații de turism și de sport. Pe timp de iarnă, când Transalpina este închisă, la Rânca se poate ajunge din Novaci.
Iată care sunt cele mai circulate trasee turistice din zonă:
- Curmătura Olteţului – Cheile Olteţului – Polovragi. Potecă nemarcată, drum forestier. Durata: 5 ore.
- Lacul Câlcescu – Piatra Tăiată – Vârful Mohorul – Muntele Păpuşa – Cabana Rânca. Marcaj: bandă roşie, triunghi roşu, apoi şosea. Durata: 6-7 ore.
- Cabana Obârşia Lotrului – Groapa Seacă – Vârful Capra – Poiana Muierii – Cabana Voievodul. Marcaj: şosea, apoi potecă nemarcată, după care triunghi roşu. Durata: 9-10 ore.
- Cabana Voievodu – Poiana Muierii – Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu. Durata: 6-7 ore.
- Baia de Fier – Cabana Peştera Muierii. Marcaj: traseu pe şosea modernizată. Durata: 45 minute
- Novaci – Valea Gilortului – Cabana Rânca. Traseul merge pe drumurile forestiere din Valea Gilortului. Durata: 7-8 ore.
- Novaci – Muntele Cerbu – Cabana Rânca. Marcaj: triunghi roşu. Durata: 4-5 ore.
- Cabana Rânca – Vârful Păpuşa – Curmătura Olteţului. Marcaj: triunghi roşu, şosea şi potecă nemarcată. Durata: 5 ore.
- Cabana Rânca – Muntele Urdele – Valea Iezerul – Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu, bandă roşie, apoi triunghi roşu. Durata: 7 ore.
Păltiniș (unde se ajunge de pe Valea Frumoasei)
Cea mai veche stațiune din România, Păltiniș, se află pe teritoriul județului Sibiu, la înălțimea de 1.442 metri, în Munții Cindrel.
În aceeași zonă, poți vizita Rezervația naturală Cindrel și Schitul Păltiniș.
Din luna decembrie și până la începutul lunii aprilie, sunt condiții ideale pentru pcaticanții de ski, pe una sau mai multe dintre următoarele pârtii: Pârtia Oncești I, Pârtia Oncești II, Pârtia Platos, Pârtia Panorama Sibiului, Pârtia Poiana Poplacii, Pârtia Arena sau Pârtia Poiana Soarelui.
Traseele montane care pornesc din stațiunea Păltiniș și din Mărginimea Sibiului sunt accesibile, de dificultate medie și nu foarte lungi. Poți vizita, astfel, Vârful Oncești, Poiana Oncești, Sâna Găujoara și Poiana Lupilor.
În schitul care poartă numele „Schimbarea la Față a Domnului” se află osemintele scriitorului și filosofului român Constantin Noica.
Vei întâlni în zonă mulți ciobani și stâne de unde îți poți procura produse tradiționale: lapte, urdă, brânză de oaie, cașcaval afumat.
4. Transalpina: condițiile în care este deschisă sau închisă șoseaua montană
Transalpina nu are un program anual fix de funcționare. Totuși, te poți orienta în funcție de intervalul în care este deschisă în mod obișnuit: iulie – 1 octombrie. Datele de deschidere, respectiv închidere depind în mare parte de condițiile meteo, dat fiind că acest drum situat la o altitudine înaltă este greu de deszăpezit și există riscul de a cădea în gol, în condiții de carosabil înghețat.
De asemenea, drumul nu este prevăzut cu elemente și panouri reflectorizante, ceea ce face ca circulația să fie dificilă și periculoasă și pe timp de noapte, indiferent de anotimp. Din aceste motive, circulația este oprită între orele 22.00 și 6.00, indiferent de anotimp, pe tot parcursul anului.
Așadar, traseul pe Transalpina, „Drumul Regelui”, oferă o mare varietate de posibilități de petrecere a timpului liber. Chiar dacă nu ai la dispoziție suficiente zile pentru a vizita toate atracțiile turistice din zonă, cel puțin te vei bucura de priveliștile spectaculoase de pe șosea.