Câte repetiții, cântece și poezii învățate pentru a celebra ființa care ți-a dat viață! De altfel, noi, românii, avem felul nostru de a sărbători, diferit cu mult de al altora, deși sărbătoarea este aceeași. Un 8 Martie românesc va fi întotdeauna mai încărcat de spirit, mai plin de iubire și mai colorat decât orice alt 8 Martie de peste hotare.
Fiind o țară a tradițiilor și obiceiurilor, România își sărbătorește zilele importante cu datini din cele mai vechi, păstrate cu sfințenie de oameni iubitori de tricolor și ie. Ce fac ei de 8 Martie, vei vedea în rândurile care urmează.
1. Scurt istoric al zilei de 8 Martie – cum a devenit această zi, o zi a femeii?
Până la ce vârstă ai crezut că 8 martie este Ziua Mamei? Ca să afli, ulterior, că, de fapt, Ziua Mamei este o cu totul altă zi? Explicația pentru care, copii fiind, știam că ziua de 8 martie este ziua dedicată mamei, este, cel mai probabil, foarte simplă – mama era femeia cea mai apropiată, iar ziua aceasta s-a transformat într-una dedicată ei.
Desigur, era și multă informație de procesat pentru niște copii de grădiniță sau clase primare, simbolistica acestei zile fiind una încărcată de istorie. Adevărul nu este, totuși, atât de departe, pentru că, în România, până în decembrie 1989, 8 martie era Ziua Mamei. Abia după revoluție, lucrurile au început să se schimbe și Ziua Mamei a devenit Ziua Femeii.
Ziua Internațională a Femeii (Ziua Femeii) comemorează realizările sociale, politice și economice ale femeilor, dar și lupta împotriva discriminării și a violenței, încă prezente în unele colțuri ale lumii.
Momentul zero este undeva în anul 1908, când are loc o grevă a unui sindicat al femeilor. S-a cerut atunci micșorarea zilei de muncă, salarii mai mari, încetarea exploatării copiilor pentru muncă și, cel mai important, dreptul la vot, iar sloganul folosit era „Pâine și Trandafiri” – pâinea simboliza securitatea economică, iar trandafirii o viață mai bună.
Un an mai târziu, în anul 1909, Ziua Națională a Femeii este sărbătorită în Statele Unite ale Americii pentru prima dată în data de 28 februarie, în amintirea acestei greve.
În anul 1910 (la Copenhaga – Internaționala Socialistă), două activiste – Luise Zietz și Clara Zetkin – propun o Zi Internațională a Femeii, fără a fi specificată, însă, o dată anume.
În 1911, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în data de 19 martie în Germania, Danemarca, Austria și Elveția, urmând ca din 1913, alegerea femeilor din Rusia pentru prima lor Zi Internațională a Femeilor să fie ultima duminică din februarie.
În anul 1917, mamele, soțiile și fiicele a două milioane de soldați ruși morți în război au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva războiului în ultima duminică din februarie („Pâine și Pace” era sloganul lor). Această duminică din calendarul pe stil vechi coincide cu ziua de 8 martie din calendarul pe stil nou.
Abia în anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională, după ce, cu doi ani înainte, a proclamat Anul Internațional al Femeilor și a declarat perioada 1976-1985 Deceniu ONU pentru condiția femeilor.
Mai pe scurt, din anul 1977, Ziua Femeii a devenit sărbătoare internațională și o tradiție în majoritatea țărilor din Europa și în Statele Unite ale Americii, care au ales data de 8 martie ca dată comună.
“Este o zi când femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, neţinând cont de diviziuni naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Este o ocazie când trebuie să ne amintim eforturile şi realizările din trecut şi, cel mai important, să privim în perspectivă la potenţialul neexploatat al femeilor şi la oportunităţile ce le așteaptă pe femeile viitoarelor generaţii”. (UN Womenwatch – organism ONU).
Nu te gândeai că o zi a florilor poate să aibă o așa istorie zbuciumată, nu? De la război și grevă, lupte pentru drepturi și vremuri mai puțin bune cu femeile, s-a ajuns, în prezent, la o sărbătoare a puterii, a frumosului și admirației. De altfel, cine poate contesta frumusețea unei femei? Mai jos găsești câteva obiceiuri, tradiții și superstiții de la români legate de Ziua Femeii și începutul Primăverii.
2. Tradiții, superstiții și obiceiuri de 8 Martie la români – ce obișnuiesc să facă românii de Ziua Femeii?
În cultura veche românească, înainte cu mult de Ziua Internațională a Femeii, oamenii celebrau femeia de mai multe ori pe an, existând și alte sărbători dedicate femeilor, cu mult diferite de cele de acum.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri dedicate femeii din calendarul popular românesc, “Cumetria Femeilor” sau “Tontoroiul Femeilor” era numit în vechime “Ziua Femeilor” sau “Ziua Babelor” și avea loc în noaptea dintre 6 și 7 ianuarie (între Bobotează și Sfântul Ioan).
În acea seară, tinerele neveste erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea lor cu apă (cu un buchețel de busuioc) din râu sau din fântână. Femeile se adunau în casa uneia dintre ele și “chefuiau” fără bărbați.
Se spune că ziua de Sfântul Ioan era ziua în care se simțeau la fel sau chiar mai puternice decât bărbații, lăsându-i pe aceștia cu toate responsabilitățile lor legate de copii și casă. Mai mult, bărbații nu puteau protesta, chiar dacă nu era tocmai pe placul lor. Obiceiul este încă viu în unele zone din Muntenia, în special în Pantelimon (Ilfov).
Așa cum spuneam, nu exista doar o sărbătoare dedicată femeii. O a doua era “Răpotinul Țestelor”, ținută în a treia marți după Paști. Tradiția spunea că doar în acea zi, numai femeile căsătorite aveau voie să prelucreze lutul din care luau naștere țestele pentru copt pâinea și capacele de astupat gura cuptoarelor și sobelor.
Sărbătoarea mai era numită și “Marțea Mânioasă”, pentru că doar atunci femeile aveau dreptul de a fi mai “aspre’’ cu bărbații. În această zi mâncau și beau vin, iar acest lucru a făcut ca sărbătoarea să fie una închinată lor.
15 iulie sau “Ciurica” (Cirică Șchiopul) era o altă zi închinată femeilor, în care tradiția spune că anul va fi unul prosper dacă femeia își bate bărbatul. Dacă se întâmpla invers, anul va fi fost unul rău.
Numele sărbătorii este o combinație între numele celor doi sfinți mucenici pomeniți în această zi – Chiric și Iulița – și este ziua în care se spune că femeia prindea putere în fața bărbatului. De asemenea, de “Ciurica” nu se muncește și se evită orice conflict, pentru a nu fi ceartă tot anul.
Tot în tradiția populară, “Sfânta Vineri” (14 octombrie) este considerată stăpână în lumea femeilor și sărbătorită de acestea cu mare credință. Pentru a nu o mânia pe “Sfânta Vineri”, femeile nu spălau rufe, nu torceau și nu făceau pâine în această zi, nu împrumutau din casă și nici nu petreceau. De asemenea, era interzis spălatul pe cap. Aceste tradiții mai sunt și astăzi amintite în sate, însă puține sunt cele care se mai țin.
Fiind o sărbătoare relativ nouă, 8 martie devenind, în România, ziua Femeii odată cu căderea comunismului, tradițiile și obiceiurile nu sunt atât de numeroase ca în cazul altor sărbători, fiind păstrate cele din perioada în care 8 martie era Ziua Mamei. Însă, oamenii au țesut și în jurul acestei zile superstiții, pe care le leagă de cele specifice perioadei – martie, început de Primăvară.
Se spune la români că purtarea mărțișorului, simbolul începutului de Primăvară, este obligatorie până în această zi. Femeile trebuie să păstreze în piept mărțișorul primit de 1 martie pentru a avea norocul de partea lor, iar cele care nu vor face acest lucru, îl vor alunga.
Tot de 8 martie trebuie oferite flori femeilor, însă nu orice fel de flori. Tradiția spune că lalelele sunt cele mai potrivite pentru o astfel de ocazie. Lalele roșii care să simbolizeze dragostea pentru persoana iubită și lalele mov pentru mame. De ce mov? Pentru că movul înseamnă respect. Nu ar putea fi mai potrivite pentru altcineva, decât pentru cea care ți-a dat viață.
Pentru fete, în schimb, sunt potrivite lalelele albe – simbolul purității. Tot acum, copiii oferă flori bunicilor, mamelor, învățătoarelor și profesoarelor, obicei rămas dinainte de ‘89, când se organizau mari celebrări. Pe lângă lalele, de 8 martie, copiii oferă felicitări mamelor. Un cadou original, care reprezintă esența acestei sărbători – aprecierea și mulțumirea pentru tot ce înseamnă femeia.
Și ca să nu uiți de frumoasele serbări, iată cântecul care amintește de acele vremuri:
De ziua ta, mămico
Am vrut să-ţi culeg o floare
Un mic ghiocel frumos,
Dar până la urmă moare,
Şi nu e de folos.
Refren
De ziua ta, mămico,
În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg steluţe
Să-ţi fac un frumos colier
Dar cine nu ştie oare
Că-n zori steluţele pier.
Am vrut să-ţi culeg o rază
S-o prind în părul tău
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.
Ai citit cântând, așa-i? Dacă ți-a adus aminte de vremurile din copilărie, găsești mai jos și alte lucruri interesante legate de ziua de 8 martie la români.
În unele zone din țară, cu precădere în zonele rurale, se spune că în ziua de 8 martie, femeile trebuie să mănânce o linguriță de miere. Cine va face asta, va fi “dulce” tot anul. De altfel, cearta cu o femeie trebuie să lipsească cu desăvârșire din această zi. În caz contrar, neînțelegerile vor persista tot restul anului.
Legată de perioada de început de Primăvară, ziua de 8 martie este una dintre cele 9 “Babe”. Tradiția celor 9 Babe este pur românească, un simbol al valorilor familiei tradiționale și a vieții veșnice.
În credința populară, Babele au puterea magică de a schimba vremea și tot ele prevestesc venirea Primăverii. Se spune că în aceste zile, odată cu cojoacele pe care le dă jos Baba Dochia – cea care aduce iarna – se face mai cald, puțin câte puțin, până ce iarna cedează și lasă locul Primăverii.
Obiceiul este ca fiecare să aleagă o zi din cele 9. În funcție de cât de frumoasă sau urâtă este ziua, așa va fi tot anul. Unii bătrâni sunt de părere că asemeni vremii din acea zi este și firea omului care a ales-o. Tot tradiția spune că dacă ninge sau plouă în acea zi, este semn de bogăție.
Ziua de 8 martie este, de asemenea, premergătoare zilei de 9 martie, ziua în care se prăznuiesc cei 40 de mucenici din Sevastia. Este ziua pentru care se pregătesc din timp cele mai gustoase rețete de mucenici și ziua în care se consumă 40 de pahare cu vin.
Dacă nu i-ai încercat, merită să o faci! Probabil mai sunt și alte tradiții și obiceiuri de 8 martie, încă păstrate de bătrânii satului și care “se ascund” prin munți, văi și dealuri, așteptând să fie descoperite. Până atunci, însă, nu uita să bucuri femeia din viața ta cu o floare și un gând bun!