An de an, 1 iunie declarată Ziua Internațională a Copilului, aduce în prim plan bucuria, inocența și speranța micuților.

O sărbătoare încărcată de culoare, zâmbet și dragoste, dinspre părinți și dascăli, spre copii. Din nefericire nu toți dintre cei mici au parte de acest cadru ideal de dezvoltare. Asta pentru că centrele de copii abandonați din varii motive. Pe aceeași listă a realității triste se află și cei din mediile defavorizate, de cele mai multe ori de la sat. Mulți dintre acești copii nu au auzit niciodată că există o zi dedicată lor…

Cifrele realității dureroase

Soarta copiilor din România devine brusc importantă în preajma unei zile ca aceasta. Din păcate, parcursul sufletelor nevinovate ajunge deseori în capătul listei priorităților statului. Mărturie în acest sens stau alarmantele cifre care reflectă rata abandonului sau a celor care nu au parte de o viață normală sau la educație.

Deseori, în spațiul public au existat voci care susțin că România are serioase lacune în sectorul statistic. Astfel, cifrele vehiculate nu ar reflecta cu acuratețe maximă realitatea crudă „din teren”. Peste 9000 de copii intră în sistemul de protecție socială anual.  Copiii abandonați în centre speciale nu beneficiază de dragostea, atenția părinților și deseori nici a statului. Soarta lor rămâne cu siguranță o adevărată nebuloasă.

Copiii ce provin din mediile defavorizate, cele mai multe fiind reperate în rural, sau la periferiile orașelor, nu sunt departe de acest scenariu. Lipsa accesului facil la igienă, apă, hrană sau la sistemul de învățământ a acestor micuți ne plasează într-o Românie primitivă. Din nefericire, o astfel de zi a celebrării copiilor din întreaga lume, pentru ei, nu apare nici măcar în inocentele visuri.

De partea cealaltă se regăsesc copiii care au parte de toată dragostea familiei, precum și de orice dorință îndeplinită. Ceea ce pare o banalitate pentru un copil dintr-un mediu înstărit, poate reprezenta o bucată de poveste pentru cei a căror soartă a fost crudă.

In acest scenariu, într-o Românie a copiilor care inevitabil sunt împărțiți fără voia lor fericiți și nefericiți, 1 iunie arată diferit prin ochii lor. Paradoxul continuă cu o piață care abundă în industria jucăriilor sau rechizitelor la care au acces doar unii dintre micuți.