Tradiția bizară a soților Ceaușescu, de Moș Nicolae. Sărbătoarea de mâine, 6 decembrie, este iubită de toții copii din România, cea care deschide luna cadourilor. Pe aceeași dată, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae.
Totuși, puțini sunt cei care își amintesc că pe vremea comunistului sărbătorile de iarnă erau complet interzise sau transformate în altceva. Pe 1 Decembrie nu era Ziua României, Moș Nicolae nu exista, iar Moș Crăciun era și el un personaj „ în mintea copiilor”, pentru că Nicolae Ceaușescu și soția lui, Elena, se declarau atei.
Tradiția bizară a soților Ceaușescu, de Moș Nicolae. Românii își spuneau „la mulți ani” pe ascuns
Dintotdeauna, fostul președinte al României a afișat o neîncredere în lucrurile sfinte, în Dumnezeu. Așa că, de sfântul Nicolae, Ceaușescu nu își sărbătoarea niciodată onomastica. Tot în acea perioadă, să fii creștin practicant era un lucru strict interzis.
Deși pentru soții Ceaușescu Moș Nicolae nu exista, la fel cum nu exista nici Sfântul Nicolae, românii nu uitau niciodată să își spună „la mulți ani”, dar o faceau, pe ascuns.
Pentru a îndepărta și mai mult credința din viața oamenilor, Ceaușescu interzicea Crăciunul, așa că Moșul nu venea pe 25 Decembrie, ci pe 31, ziua în care se sărbătorea Anul Nou. Liderul comunist se comporta la fel ca în celelalte zile de ziua numelui său și voia ca cetățenii să respecte ordinele sale, astfel să nu se sărbătorească nici ei.
De ce l-au transformat comuniştii pe Moş Crăciun în Moş Gerilă
În timpul comunismului, vreme de câteva decenii bune, Moş Crăciun a fost cunoscut ca Moş Gerilă. Decizia ca moşul cu barbă albă să fie numit astfel era menită să îl şteargă pe Moş Crăciun din conştiinţa colectivă. În comunism, Moş Gerilă venea la copii în ultimele nopţi din an, pe 30 sau 31 decembrie.
În revista „Cutezătorii” din anii 80, sărbătorile de iarnă erau descrise astfel, scrie adevărul.ro. „Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al lui Moş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev.
Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd.
Anul 1979, anul Congresului al XII-lea al partidului şi al celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, a fost un an în care şi munca părinţilor a fost mai bună”.
