Ziua Unirii Mici, sărbătoare națională a României, se celebrează în fiecare an pe 24 ianuarie, marcând unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859. Acest eveniment, cunoscut și sub numele de Mica Unire, a fost o etapă importantă în realizarea unității naționale românești.
Unirea Principatelor Române a fost un proces complex ce a început să capete contur în urma revoluțiilor de la 1848, când dorința de unire a fost exprimată de numeroși români. La acea vreme, Transilvania, Bucovina și Basarabia erau sub dominație străină, iar Moldova și Țara Românească se aflau sub influența directă a Imperiului Otoman și a Rusiei țariste.
Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853-1856) și semnarea tratatelor la Congresul de la Paris din 1856 au condus la încetarea protectoratului rus în Principate, acestea recăpătând o parte din autonomia pierdută. Ulterior, în 1857, au fost formate Comitetele Unirii la Iași și București, acestea având rolul de a susține unirea politică a celor două principate.
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, întâi în Moldova la 5 ianuarie 1859 și apoi în Țara Românească la 24 ianuarie 1859, a fost decisivă în înfăptuirea unirii. Evenimentul de la 24 ianuarie a permis formarea unui stat unitar sub numele de România și a pus bazele dezvoltării statului național modern, Cuza devenind astfel prima personalitate care a condus această nouă entitate politică.
Deciziile politice asociate unirii și străduințele delegaților, care au dorit să se pună de acord cu privire la viitorul comun al celor două principate, au culminat cu recunoașterea internațională a unirii de către Conferința de la Paris. Turcia, de asemenea, a recunoscut oficial domnia lui Alexandru Ioan Cuza asupra ambelor principate în 1861.
Astăzi, Ziua Unirii Mici este o zi liberă legală în România, permițându-le tuturor cetățenilor să reflecteze asupra importanței istorice și culturale a acestui moment semnificativ.