Oamenii de știință au identificat vulcanul care a produs una dintre cele mai explozive erupții din secolul XIX, ce a avut loc în 1831 și a afectat clima Pământului. Noua descoperire arată că această erupție, anterior atribuită greșit unui vulcan tropical, a avut loc în arhipelagul insulelor Kurile, pe insula Simușir, la vulcanul Zavarițki.
„Zavarițki se află pe o insulă extrem de izolată dintre Japonia și Rusia. Nimeni nu trăiește acolo și datele istorice sunt limitate la câteva jurnale ale vaselor care trec pe lângă aceste insule din ani în ani,” a declarat Dr. William Hutchinson, cercetător principal de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie. Studiul a putut stabili acest lucru prin analizarea probelor de gheață din Groenlanda și examinarea izotopilor de sulf, cenușa și cioburile de sticlă vulcanică de la erupție.
Erupția a aruncat o cantitate considerabilă de dioxid de sulf în atmosferă, determinând o scădere a temperaturilor medii anuale din Emisfera nordică cu 1°C și afectând astfel clima globală. Aceasta a avut loc în contextul Micii ere glaciare, un interval de timp caracterizat prin temperaturi reduse la nivel global, durând din anii 1400 până în 1850.
„Această erupție a avut consecințe climatice globale, dar a fost atribuită greșit unui vulcan tropical pentru o lungă perioadă de timp,” a adăugat cercetătorul Dr. Stefan Bronnimann de la Universitatea din Berna, Elveția. Astfel, studiul demonstrează că impactul climatic al vulcanului Zavarițki a fost subestimat.
Între 1808 și 1835, alți trei vulcani au avut erupții semnificative, dar localizarea vulcanului responsabil pentru erupția din 1808/09 rămâne necunoscută. În schimb, erupțiile de la Muntele Tambora din Indonezia în 1815 și Coseguina din Nicaragua în 1835 au fost deja identificate. Aceste evenimente vulcanice au contribuit la caracteristicile climaterice reci ale Micii eri glaciare, afectând temperaturile globale și provocând foamete în diverse regiuni.
Adăugarea vulcanului Zavarițki pe lista marilor erupții subliniază capacitatea vulcanilor din proximitatea arhipelagului Kurile de a influența semnificativ climatul mondial. După erupția din 1831, au fost raportate condiții meteo mai reci și mai uscate, însoțite de foamete în zone precum India, Japonia și Europa. Aceste revelații evidențiază, de asemenea, provocările majore în ceea ce privește monitorizarea și anticiparea erupțiilor în zonele izolate, după cum remarcă Dr. Hutchinson.