Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că un avion de pasageri al companiei Azerbaijan Airlines a fost implicat într-un „tragic incident” în spațiul aerian rus în ziua de Crăciun, fără a admite în mod direct că avionul ar fi fost doborât de o rachetă rusă. Este o mărturisire neobișnuită pentru liderul rus, care rar își asumă în mod public responsabilitatea pentru astfel de evenimente.
În timp ce John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională din Statele Unite, a afirmat că „indiciile timpurii” sugerează că aparatul ar fi fost lovit de sistemele de apărare aeriană ale Rusiei, autoritățile rusești au susținut inițial că accidentul a fost cauzat de o „ciocnire cu un stol de păsări”. Totuși, această explicație a fost întâmpinată cu scepticism larg răspândit, datorită filmărilor care arată daunele avionului.
Incidentul vine într-un context tensionat, marcând probleme pentru Putin pe frontul diplomatic și comercial. Azerbaidjanul, o țară cu importante legături energetice și financiare cu Rusia, și Kazahstanul au suspendat zborurile către Rusia după incident. S-a de asemenea speculat că desfășurarea recentă de acte de sabotaj asupra infrastructurii energetice și de comunicații din regiunea baltică ar putea reprezenta un efort coordonat de GRU, serviciul secret militar rus.
Accidentul aviatic, în urma căruia doar 29 din cei 67 de pasageri au supraviețuit, are loc în vreme ce relațiile economice și diplomatice ale Rusiei cu aliații săi din regiune se complică. Azerbaidjanul joacă un rol crucial în reexportul gazului rusesc către Europa, în timp ce Kazahstanul este implicat activ în importul și reexportul de bunuri afectate de sancțiuni către Rusia.
Putin se confruntă acum cu presiuni politice interne și externe, amintindu-i de provocările întâmpinate de Iuri Andropov în anii ’80. Atunci, o situație similară a dus la o tensionare a relațiilor URSS cu Occidentul după doborârea zborului Korean Air 007. În 1983, reacția întârziată a Kremlinului de a admite responsabilitatea a avut consecințe peste decenii. Acum, Kremlinul indică faptul că ar putea oferi despăgubiri pentru victime ca un act de recunoaștere implicită a vinovăției.
În final, recunoașterea de către Putin a implicării indirecte a Rusiei se dovedește a fi un gest pragmatic, necesar pentru a naviga atât în strategiile internaționale, cât și în menținerea stabilității interne în fața unei situații cu potențial destabilizator.