Sunt din nou tensiuni la Chișinău, după ce în Parlament a fost prezentat un proiect de lege legat de limba română, care o va înlocui pe cea moldovenească. Oamenii au ieși în stradă, înarmați cu pancarte și și-au strigat nemulțumirile.
Proiectul de lege care se referă la eliminarea sintagmei „limba moldovenească” provoacă nemulțumiri la Chișinău. Au fost proteste în stradă luni, 6 martie, după ce susținătorii BCS (Blocului Comuniștilor și Socialiștilor) s-au adunat în număr mare.
Scopul mulțimii, după cum au strigat chiar ei, este să apere „limba moldovenească”. Aceștia se opun propunerii PAS (Partidului Acțiune și Solidaritate), deja adoptată în primă lectură în Parlament, prin care aceasta este înlocuită cu „limba română”.
„Noi suntem moldoveni!”, „Noi vorbim moldoveneşte!” şi „Respectaţi Constituţia!” sunt doar câteva dintre mesajele scrise pe pancarte de protestatari. Iar în fruntea lor, au ținut cuvântări deputații socialiști Vasile Bolea, Vlad Bătrâncea și comunistul Vladimir Voronin.
Din perspectiva manifestanților, schimbarea ar atenta la identitatea moldovenilor. Ei susțin că limba moldovenească, fie și în legislație, ar reprezenta o manipulare prin care se urmărește să-i depărteze pe oameni de specificul lor național.
Bătaie în Parlament, după ce a fost prezentat proiectul de lege
Protestele din Chișinău sunt o urmare a îmbrâncelilor din Parlament din urmă cu câteva zile. Atunci, deputații BCS au reacționat violent în momentul în care s-a prezentat proiectul de lege.
Înarmați cu pancarte și atunci, au ieșit în fața sălii pline cu parlamentari moldoveni și și-au strigat tare și răspicat nemulțumirile. Cei care au încercat să-i oprească s-au trezit în centrul unei bătăi în toată regula.
De la strigăte s-a ajuns imediat la îmbrânceli și chiar lovituri. Asta după ce mai mulți parlamentari din partea PAS s-au năpusit asupra celor din BCS și le-au rupt pancartele.
Între timp, conducerea Republicii Moldova și cea a României primesc cu încântare modificarea. Acesta ar fi un pas spre apropierea dintre cele două state, care sunt înfrățite prin istorie și limbă.
În ultimele 12 luni, Bucureștiul a fost un aliat de seamă al Chișinăului, pe măsură ce tensiunile cu Moscova s-au accentuat. Vecinii noștri de peste Prut au primit lemne, cărbuni, dar și gaze naturale. Iar ajutorul este așteptat să continue și în perioada ce va urma.