Viața într-un sat aproape pustiu din Gorj: povestea locuitorilor rămași în Blidari

În satul Blidari din județul Gorj, numeroase case sunt acum doar amintiri, rămânând locuit doar de câțiva bătrâni. Vara, satul găzduiește aproximativ zece persoane, dar în timpul iernii numărul acestora scade la doar trei sau patru. Pe ulițele satului trec rar mașini, iar multe dintre case, încuiate cu lacăte, sunt pe cale să se dărâme. Tinerii au părăsit locurile natale pentru a-și construi o viață mai bună, transformând satul într-o umbră a ceea ce a fost odinioară.

Poarta multor locuințe, care odată răsuna de glasuri vesele de copii, este acum închisă. O localnică, tanti Ana, în vârstă de 87 de ani, este printre puținii care mai trăiesc aici permanent. Ea își amintește cu nostalgie de vremurile când satul era plin de viață: „Câți mai suntem, nu prea mai suntem… Satul ăsta era plin! Plin!”

Multe dintre locuințele din Blidari s-au prăbușit pe măsură ce anii au trecut. Cele care au supraviețuit sunt încuiate, ocupate doar pe perioada verii. În sat nu există nici măcar un magazin alimentar, iar mașina cu pâine vine doar sâmbăta, nefiind suficienți oameni pentru a justifica vizite mai frecvente. „O dată pe săptămână, că n-am fost oameni mulți și nu-i facem vânzare la pâine”, afirmă tanti Ana.

Cu toate că este singură și în vârstă, tanti Ana își continuă activitățile în grădină cu aceeași determinare ca în tinerețe. „Pun varză aici, uite ardeiul cât a fost. A fost mare”, spune ea. Reporterul o întreabă dacă face aceste munci de una singură și ea răspunde simplu: „Păi da’ cu cine? Singură le plantezi, singură le îngrijești? Da.”

Satul nu dispune nici de medic, nici de farmacie, dar bătrânii din Blidari sunt hotărâți să rămână în locurile natale până la sfârșitul vieții, chiar și fără aceste facilități esențiale.