Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, a demontat recent o serie de declarații făcute de Călin Georgescu, candidat independent la Președinția României, referitoare la credință și rugăciune. Într-o notă intitulată „Razne sapiențiale de ‘cler și popor’ seducătoare”, Bănescu a oferit „răspunsuri ludic-minimaliste” la ceea ce el consideră a fi afirmații false făcute de Georgescu.
Călin Georgescu a afirmat că „rugăciunile din Carpați sunt cele mai puternice, fiind aproape de cer.” La aceasta, Vasile Bănescu a răspuns: „Rugăciunile oamenilor, indiferent la ce altitudine se roagă, ajung împreună la Cerul care e pretutindeni la fel de aproape de omul rugător”.
De asemenea, Georgescu a susținut că „rugăciunea este cea mai pură formă de rezistență împotriva manipulării globale”. Bănescu a replicat spunând că „rugăciunea este o formă de rezistență la asalturile manipulatoare ale diavolului care nu se roagă. Ea e expresia credinței realiste, nu a luptei cu imaginarul și vagul”.
Bănescu a continuat să contrazică alte afirmații ale lui Georgescu, precum ideea că „credința colectivă a românilor poate schimba cursul istoriei”, subliniind că „creștinismul e personalist, nu colectivist” și că „rugăciunea nu poate schimba decât persoana care se roagă, nu istoria și umanitatea”.
În discuția despre România ca „un sanctuar care protejează esența umană de influențele externe”, Bănescu a remarcat că România este totuși o țară care se bazează pe ajutor extern pentru a se proteja. Totodată, atunci când Georgescu a vorbit despre pădurile din Carpați ca „martori eterni ai rădăcinilor spirituale ale umanității”, Bănescu a indicat că pădurile Carpaților au propriile rădăcini și nu au rol de martori spirituali.
Bănescu a contestat numeroase alte afirmații, inclusiv despre rugăciune ca o cale de a schimba „energia întunecată a lumii”, susținând că „lumea creată de Dumnezeu nu poate fi străbătută de o energie întunecată”. De asemenea, Bănescu a respins ideea că fiecare rugăciune făcută în România hrănește „energiile universale ale luminii”, susținând că rugăciunea este, de fapt, un dialog personal cu Dumnezeu.
În final, Bănescu a contestat afirmațiile conform cărora Hristos a înviat pentru ca poporul român să devină un far al lumii și că fiecare român are o scânteie divină specială. El a subliniat că „eroarea bimilenară conform căreia Hristos ar fi înviat pentru mântuirea fiecărui om din lume” nu ar trebui corectată astfel.
Această dezbatere publică reflectă divergențele de opinii între cei doi pe teme spirituale și naționale, cu Vasile Bănescu clarificând punctul de vedere al instituției pe care a reprezentat-o anterior.