Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să înăsprească politicile privind vizele pentru cetățenii ruși, a avertizat Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne. În 2023, statele din zona Schengen au emis 448.890 de vize pentru ruși, o cifră care, deși redusă după invazia Ucrainei, este considerată ‘semnificativă’ de Johansson și ‘îngrijorătoare’ în contextul securității europene.
Johansson a declarat că liniile directoare ale UE privind vizele pentru Rusia ar putea necesita „o ușoară înăsprire”. Ea a invocat amenințările crescute la adresa securității, inclusiv cazuri de sabotaj și spionaj. „Nu este momentul să fim indulgenți cu securitatea, punând potențial în pericol întreaga zonă Schengen”, a spus Johansson în fața europarlamentarilor.
După invazia Ucrainei, UE a suspendat un acord de facilitare a vizelor cu Rusia, ceea ce a redus numărul de vize Schengen eliberate rușilor cu 89% în comparație cu 2019. Totuși, anumite state membre, precum Italia, Franța, Spania și Grecia, continuă să proceseze un număr mare de cereri de viză din partea cetățenilor ruși, cauzând nemulțumire în rândul guvernelor din Europa Centrală și de Est.
Johansson a inițiat o revizuire a liniilor directoare privind vizele pentru Rusia, dar decizia finală va revine succesorului său, Magnus Brunner. Ea a menționat că există „diferențe mari” între modul în care statele membre aplică aceste linii directoare. „Aceasta cere, știți, o revizuire? Cred că da. Dar decizia îi va aparține succesorului meu, bineînțeles, după finalizarea acestei evaluări.”
O altă preocupare a comisarului Johansson este politica Ungariei de a facilita obținerea permiselor de muncă pentru ruși și belaruși, oferindu-le astfel acces la întreaga zonă Schengen. Deși Ungaria a clarificat aceste aspecte, Johansson a descris decizia ca „un semnal greșit” din motive politice.
În urma discuțiilor din Parlamentul European, Ungaria a fost criticată că acționează contrar eforturilor UE de a reduce influența rusă asupra Europei. Totuși, oficialii unguri au replicat, punând sub semnul întrebării integritatea altor state UE.