Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o legislaţie pionieră împotriva violenţelor la adresa femeilor, marcând un pas important în combaterea acestui flagel pe continent. Cu toate acestea, actul normativ exclude violul, deoarece statele membre nu au reuşit să ajungă la un consens privind o definiţie comună a acestuia. Decizia a fost etapa finală în procesul legislativ, după aprobarea Parlamentului European în luna aprilie.
Directiva incriminează la nivelul UE mutilările genitale feminine, căsătoriile forţate, distribuția neconsimţită a imaginilor intime şi hărţuirea cibernetică, introducând pedepse de la un an la cinci ani de închisoare, funcţie de gravitatea faptei. Include, de asemenea, prevederi pentru circumstanţe agravante şi îmbunătăţeşte mecanismele de semnalare a violenţelor la autorităţile competente.
„Această lege va garanta, la scara UE, că autorii vor fi sever sancţionaţi şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie”, a declarat ministrul justiţiei belgian, Paul Van Tigchelt. Controversa cea mai mare a rămas în jurul includerii violului în legislaţie, cu aproximativ zece state, inclusiv Franţa, Germania şi Ungaria, exprimându-şi opoziţia pe motiv că Uniunea Europeană nu ar avea competenţa necesară pentru a defini juridic acest act. Această opoziţie a condus la excluderea violului din textul adoptat, deşi propunerea iniţială a Comisiei Europene şi sprijinul Parlamentului European și al unor state membre favorizau o definiţie a violului bazată pe absenţa consimţământului.
Ministrul spaniol al egalităţii, Ana Redondo, a notat că, deşi legea poate părea mai puţin ambiţioasă fără includerea violului, ea reprezintă un „bun punct de plecare”. Ţările membre au acum la dispoziţie trei ani pentru a implementa directiva în legislaţiile lor naţionale, ceea ce implică un termen limită pentru alinierea la noile standarde europene în lupta împotriva violenţelor la adresa femeilor.