„Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Reclamă

Bilanţul anual depăşeşte precedentul record, din 2017, când fuseseră înregistrate 207 decese. Şi, ca în fiecare an, „cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”, avertizează ONG-ul, citat de Agerpres.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.În 2019, jumătate din crime s-au produs doar în două ţări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Reclamă

În cele două ţări, la fel ca în restul lumii, reprezentanţii populaţiilor indigene (40% dintre cei ucişi în 2019) care trăiesc cel mai aproape de natură „sunt supuşi unui risc disproporţionat de represalii” în contextul în care se luptă pentru a-şi apăra „pământurile ancestrale”.Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Cele mai puține crime legate de mediu au avut loc în Europa, ambele în România

Însă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap, în județul Iași.

Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

În privinţa autorilor violenţelor asupra apărătorilor mediului în lume, chiar dacă „impunitatea şi corupţia generalizate” fac dificilă identificarea lor, raportul arată cu degetul crima organizată, bande locale, organizaţii paramilitare şi chiar forţe de securitate oficiale, cărora le-au fost atribuite 37 de decese în 2019.

„Numeroase încălcări ale drepturilor omului şi ale mediului sunt generate de exploatarea de resurse naturale şi de corupţia sistemului politic şi economic mondial”, a denunţat Rachel Cox, de la Global Witness, care observă că firmele responsabile sunt aceleaşi „care ne duc spre o schimbare climatică incontrolabilă”.

„Dacă vrem cu adevărat o relansare verde care să pună în centru securitatea, sănătatea şi bunăstarea populaţiei, trebuie să abordăm rădăcinile atacurilor asupra activiştilor şi să urmăm exemplul acestora pentru a proteja mediul şi pentru a încetini criza climatică”, a insistat ea.