Un nou proces pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale a ajuns pe masa ICCJ. Prima decizie a judecătorilor

Două asociații cer anularea hotărârii CCR și reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024, cu validarea lui Călin Georgescu ca președinte.

Procesul a ajuns pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar primul termen a avut loc miercuri, 9 aprilie, fiind amânat pentru 7 mai 2025. Printre pârâți se numără toți judecătorii Curții Constituționale care au semnat Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care s-a decis oprirea alegerilor.

Asociațiile contestatare invocă nulitatea hotărârii CCR și cer emiterea unei noi decizii care să-l valideze pe Călin Georgescu

Reclamanții din acest dosar sunt Asociația Culturală Cealaltă Românie, condusă de Vasile Botomei, și Asociația Apărătorii Dreptei Credințe Calendarul Ortodox Iulian, reprezentată de Gabriel Ilășoaia. Aceștia solicită, prin acțiune în instanță,

„nulitatea absolută a Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, emisă de Curtea Constituțională a României”, sesizare făcută din oficiu.

Cele două organizații mai cer ca CCR, împreună cu judecătorii care au semnat hotărârea, să emită o erată care să revoce actul ce a anulat turul doi al alegerilor. În plus, se solicită ca

„Curtea Constituțională a României să emită o hotărâre de validare în funcția de Președinte al României a candidatului Călin Georgescu, rezultat în urma voturilor legal exprimate din turul II al alegerilor prezidențiale centralizate la Biroul Electoral Central în limita voturilor exprimate până la închiderea secțiilor de votare”.

Reclamanții vin cu un istoric controversat. Vasile Botomei, care se recomandă ca mediator și doctor în drept, este cunoscut pentru numeroasele procese intentate autorităților statului. În 2022, publicația Adevărul nota că a fost condamnat pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, după ce și-a creat propriul Barou și s-a autoproclamat decan. La rândul său, Gabriel Ilășoaia este consilier administrativ la Mitropolia Bisericii Ortodoxe pe stil vechi, iar anul trecut a fost dat în judecată de episcopul Sofronie, care l-a acuzat că l-a defăimat într-o înregistrare făcută publică.

După respingerea inițială de către Curtea de Apel Iași, care a stabilit că hotărârile Curții Constituționale nu pot fi atacate în instanță deoarece nu sunt acte administrative, cazul a ajuns în recurs la Înalta Curte. Termenul din 9 aprilie, desfășurat la ora 10:00, s-a încheiat cu o amânare.

În subsidiar, cele două asociații au formulat o cerere prin care solicită Curții Constituționale să emită o hotărâre ce obligă Parlamentul României să organizeze procedura de depunere a jurământului de către Călin Georgescu, în calitate de președinte ales. Alternativ, dacă acest lucru nu este posibil, cer ca această procedură să fie efectuată de către președintele interimar,

„în ordinea cronologică prevăzută de art. 98 din Constituția României”.

Hotărârea CCR care a dus la anularea alegerilor a fost emisă pe baza unor note desecretizate dintr-o ședință a CSAT desfășurată pe 28 noiembrie 2024. Decizia a fost luată în momentul în care turul doi al alegerilor era deja în desfășurare în diaspora, iar peste 15.000 de persoane apucaseră să voteze.

Curtea Constituțională a României a motivat anularea scrutinului astfel:

„Procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali,

au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”

Procesul rămâne în derulare, iar următoarea înfățișare la Înalta Curte este programată pentru 7 mai 2025. Reprezentanții celor două asociații nu au oferit declarații publice la ieșirea din sala de judecată, iar CCR nu a comentat în mod oficial acțiunea intentată.