Un bărbat de 58 de ani din București, identificat ca F.G., a fost condamnat în preajma Revelionului la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru înșelăciune, fiind acum încarcerat la Penitenciarul Rahova. Aceasta reprezintă a cincea condamnare a sa pentru astfel de infracțiuni, conform surselor Digi24.ro.
F.G. și-a făcut un obicei din a încerca să obțină sume de bani de la diverse persoane, inclusiv managerul Spitalului „Grigore Alexandrescu” și un director din cadrul Primăriei Capitalei, în schimbul unor informații despre pretinse dosare penale fabricate drept acțiuni viitoare ale Direcției Naționale Anticorupție. De altfel, conform motivărilor instanței, acesta s-a prezentat ca un fost procuror DNA, cu relații în cadrul instituției, cerând pentru „serviciile” sale câte 900 de euro.
Ambele persoane contactate au refuzat să îl plătească și au raportat situația la poliție, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar penal. Întâlnirile cu bărbatul, efectuate în vederea verificării unor detalii din dosarele fictive, au lăsat suspiciuni. Managerul de spital, confruntat cu presiunile lui F.G., a primit chiar și mesaje de amenințare.
Istoricul său penal cuprinde de asemenea condamnări anterioare în anul 2000, 2009, 2011 și 2022, bărbatul urmând același scenariu de înșelăciune. În intervalul 2022-2023, a încercat să extorcheze sume între 900 și 2.500 de euro de la persoane diverse, printre care un afacerist care chiar era investigat de DNA și care i-a oferit 3.900 de lei, pe fondul presiunilor emoționale exercitate de F.G.
Conform documentelor de instanță, bărbatul s-a dat uneori drept fost angajat al serviciilor de informații – SRI sau SPP, iar la un moment dat a prezentat o firmă ca pe o companie de detectivi particulari, deși aceasta fusese radiată. Abordarea sa a fost descrisă în tribunale drept un mod prin care obținea informații eronate despre alții, simplificând astfel aparențele.
Pe parcursul anilor, F.G. a fost supus unei expertize psihiatrice, în urma căreia s-a constatat că suferă de tulburare de personalitate de tip antisocial și instabilitate psiho-emoțională. Cu toate acestea, instanțele au remarcat că „inculpatul nu a înțeles gravitatea faptelor sale, iar pedepsele aplicate nu și-au atins scopul punitiv și educativ”.