UE propune sancțiuni împotriva amenințărilor hibride ruse
Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, reuniţi în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER), se vor întâlni miercuri pentru a analiza primele sancţiuni potenţiale împotriva ameninţărilor hibride ruse, inclusiv subminarea alegerilor, atacurile cibernetice şi sabotajul economic. Potrivit unor diplomaţi europeni citaţi de Reuters, este în discuție o listă de 16 persoane şi trei entităţi care ar putea fi incluse în noul cadru de sancţiuni stabilit în octombrie.
Aceste măsuri sunt considerate necesare pe fondul înmulţirii acestor atacuri în cadrul blocului comunitar după ce Rusia a invadat Ucraina. La începutul lunii, ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, a declarat că până la 100 de incidente în acest an pot fi „atribuite atacurilor hibride, spionajului şi operaţiunilor de influenţare ruse”. El a subliniat că este nevoie de un mesaj ferm către Moscova, afirmând: „Trebuie să trimitem Moscovei un semnal puternic că acest lucru nu va fi tolerat”.
Majoritatea celor vizaţi de sancţiunile propuse sunt ruşi, dar pe listă se află şi trei persoane din Republica Moldova, Georgia şi Cote d’Ivoire. În luna mai, NATO a raportat o intensificare a atacurilor atribuite Rusiei, cu ţările cele mai afectate fiind Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit.
Uniunea Europeană depune eforturi pentru a reduce influenţa rusă, pe fondul tensionării relaţiilor. În ultimele săptămâni, guvernul Georgiei, condus de partidul Visul Georgian, a decis amânarea demersurilor de aderare la UE până în 2028. În același timp, Curtea Constituțională a României a anulat recent primul tur al alegerilor prezidențiale în urma acuzaţiilor de ingerinţă rusă.
Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană urmărește să combată efectele destabilizatoare ale acțiunilor rusești și să asigure securitatea și integritatea statelor membre pe fondul amenințărilor hibride crescânde.
