Sănătatea mintală este esențială pentru o viață sănătoasă. Dar miliarde de oameni din întreaga lume se luptă cu sentimente de anxietate, frică, izolare și depresie, neavând acces la îngrijirea și sprijinul de calitate de care au nevoie.
Problemele de sănătate mintală sunt larg răspândite, în fiecare comunitate, în fiecare țară, pe fiecare continent. Una din patru persoane este afectată de boli mintale la un moment dat în viața lor, femeile fiind de două ori mai probabile decât bărbații să fie diagnosticate.
În ultimul deceniu, s-au făcut eforturi ample în lumea occidentală pentru a îmbunătăți înțelegerea publicului cu privire la problemele de sănătate mintală. De exemplu, în Marea Britanie, au existat campanii de caritate promovate la televiziune, radio și online, intervenții în școli, universități și locuri de muncă și multe dezvăluiri de la celebrități și alte personalități publice despre propria lor experiență cu aceste dificultăți. Ne putem referi la aceste activități colective drept „eforturi de conștientizare a sănătății mintale” și au avut succes cel puțin parțial în ceea ce privește reducerea stigmatizării, îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății mintale și creșterea intenției de căutare a ajutorului.
În cele ce urmează, vom discuta despre 4 afecțiuni psihologice și emoționale, printre cele mai importante, afecțiuni care sunt des asociate cu ritmul zilelor noastre: burnout-ul, stresul, anxietatea și depresia.
Ce este burnout-ul
Experiența burnout-ului a fost centrul multor cercetări, în ultimele decenii. Au fost dezvoltate măsuri, precum și diverse modele teoretice, iar studiile de cercetare din multe țări au contribuit la o mai bună înțelegere a cauzelor și consecințelor acestei disforii specifice ocupaționale.
Burnout-ul este o formă avansată de stres legată de locul de muncă, caracterizată prin epuizare fizică sau emoțională, cinism și sentimente de ineficacitate sau lipsă de realizare profesională. Această stare poate afecta persoanele care lucrează într-o varietate de domenii, de la mediul corporativ, la serviciile medicale și educaționale.
Burnout-ul poate fi cauzat de mai mulți factori, inclusiv:
- Suprasolicitare de muncă: Numărul mare de sarcini, termene limită strânse și orele prelungite de lucru pot contribui la epuizarea resurselor fizice și emoționale.
- Lipsa controlului: Sentimentul că nu ai control asupra muncii tale sau că nu ai resursele necesare pentru a-ți îndeplini sarcinile poate contribui la burnout.
- Lipsa recunoașterii sau a recompenselor: Absența feedback-ului pozitiv, a recunoașterii eforturilor depuse sau a unor recompense pot duce la descurajare și lipsa motivației.
- Ambianță de lucru toxică: Un mediu de lucru caracterizat de conflicte, lipsa suportului social sau de relații tensionate poate contribui la epuizare și burnout.
Simptome burnout
Simptomele burnout-ului pot varia de la persoană la persoană, dar există câteva semne comune care indică posibila prezență a acestei stări de epuizare profesională. Este important să se acorde atenție acestor semne și să se ia măsuri pentru a gestiona și preveni burnout-ul.
Printre aceste simptome, putem sa enumerăm:
- Epuizare fizică și emoțională: Constantă oboseală și lipsă de energie, chiar și după odihnă adecvată, existența sentimentului de epuizare emoțională și psihică, dificultăți în adormire sau somn insuficient și non-refreshing.
- Dezinteres și cinism (depersonalizare): Scăderea interesului față de sarcinile de muncă sau activitățile pe care anterior le considerai plăcute, dezvoltarea unei atitudini cinice sau distante față de colegi, clienți sau responsabilitățile profesionale.
- Scădere a performanței profesionale: dificultăți în menținerea nivelului obișnuit de performanță și eficiență în activitățile de lucru, apariția sentimentului de ineficacitate și nerealizare în ceea ce privește sarcinile profesionale.
- Dificultăți de concentrare și atenție: scăderea abilității de concentrare și atenție asupra sarcinilor, lipsa clarității mentale și a eficienței cognitive.
- Probleme de sănătate fizică și emoțională: apariția unor simptome fizice precum dureri de cap, probleme digestive sau tensiune arterială crescută, creșterea frecvenței bolilor sau a infecțiilor.
- Sentimentul de lipsă de control: Simțul pierderii controlului asupra muncii și vieții personale, sentimentul că nu există resurse adecvate pentru a face față cerințelor profesionale.
- Scăderea stimei de sine: Sentimentul că nu îndeplinești standardele personale sau profesionale, autoevaluare negativă și sentimente de inutilitate.
Ce este stresul
Claude Bernard a observat că întreținerea vieții depinde în mod critic de menținerea constantă a mediului nostru intern în fața unui mediu în schimbare. Cannon a numit acest lucru „homeostazie”. Selye a folosit termenul „stres” pentru a reprezenta efectele oricărui lucru care amenință serios homeostazia. Amenințarea reală sau percepută pentru un organism este denumită „stresor”, iar răspunsul la factorul de stres se numește „răspuns la stres”. Deși răspunsurile la stres au evoluat ca procese adaptative, Selye a observat că răspunsurile la stres severe și prelungite ar putea duce la deteriorarea țesuturilor și boli.
Stresul este o reacție naturală a organismului în fața unei provocări sau a unei situații dificile. Este o reacție de adaptare care mobilizează resursele interne pentru a face față unei cerințe sau unei presiuni. Stresul poate fi declanșat de diverse situații, inclusiv de evenimente pozitive, cum ar fi o căsătorie sau o promovare, sau de evenimente negative, precum pierderea locului de muncă sau o boală.
Există două tipuri principale de stres:
- Stresul pozitiv (eustres): Este un tip de stres asociat cu evenimente sau situații considerate pozitive, cum ar fi începerea unei noi activități sau provocări. Chiar și aceste evenimente pozitive pot genera un nivel de stres, dar acesta poate fi motivant și stimulativ, ajutând la îmbunătățirea performanțelor și adaptarea la schimbări.
- Stresul negativ (distres): Este tipul de stres asociat cu evenimente sau situații considerate negative, precum pierderea unui loc de muncă, conflicte interpersonale sau evenimente traumatice. Acest tip de stres poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale dacă nu este gestionat corespunzător.
Semnele stresului pronunțat
Stresul pronunțat poate manifesta o serie de semne și simptome care afectează atât starea fizică, cât și cea mentală. Dacă aceste semne persistă sau devin copleșitoare, poate fi important să căutați sprijin și să adoptați strategii eficiente de gestionare a stresului. Iată câteva semne comune ale stresului pronunțat.
Probleme fizice
- Dureri corporale: Tensiunea musculară excesivă poate cauza dureri de spate, gât, umeri sau dureri de cap tensionale.
- Probleme digestive: Stresul poate contribui la probleme precum stomacul nervos, balonare, constipație sau diaree.
- Probleme de somn: Insomniile sau somnul perturbat pot apărea ca răspuns la stresul persistent.
Simptome psihoemoționale
- Anxietate și neliniște: Stresul cronic poate duce la creșterea nivelului de anxietate și la stări constante de neliniște.
- Depresie: Stresul excesiv poate contribui la instalarea sau agravarea stărilor depresive.
- Iritabilitate: Persoanele stresate pot deveni mai sensibile și iritabile, având o rezistență redusă la stresori mici.
Cognitive
- Dificultăți de concentrare: Stresul poate afecta abilitățile cognitive, cum ar fi concentrarea și luarea deciziilor.
- Uitare: Stresul pronunțat poate influența memoria și capacitatea de a-și aminti informații.
Comportamentale
- Schimbări în alimentație: Unii oameni mănâncă mai mult sau mai puțin în timpul perioadelor de stres, ceea ce poate duce la fluctuații în greutate.
- Consum de substanțe: Unii pot recurge la consumul de alcool, tutun sau alte substanțe pentru a face față stresului.
- Izolare socială: Stresul pronunțat poate determina retragerea socială și izolarea față de prieteni și familie.
Probleme de relaționare
- Conflicte interpersonale: Stresul poate contribui la creșterea conflictelor și tensiunilor în relațiile cu ceilalți.
- Distanțare emoțională: Persoanele stresate pot deveni distante emoțional și pot avea dificultăți în comunicare.
Răspunsuri fiziologice
- Cresc tensiunea arterială și ritmul cardiac
- Creșterea nivelului de cortizol: Este eliberat în cantități mai mari în timpul stresului și poate avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung.
Ce este anxietatea
Tulburările de anxietate reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, cu costuri psihologice, sociale și economice considerabile. Impactul anxietății asupra funcției cognitive este un factor major care contribuie la aceste costuri; tulburările de anxietate pot promova o concentrare paralizantă asupra evenimentelor negative din viață și pot îngreuna concentrarea, ceea ce poate duce la probleme atât în mediul social, cât și în cel de lucru. În astfel de situații, starea de anxietate poate fi văzută ca fiind dezadaptativă. Anxietatea poate, totuși, să îmbunătățească și capacitatea de a detecta și de a evita pericolul care, în circumstanțe potrivite, cum ar fi mersul singur acasă în întuneric, poate fi adaptativ. Impactul precis al anxietății asupra cogniției este, totuși, neclar.
Anxietatea este definită ca răspunsul la o amenințare prelungită, imprevizibilă, un răspuns care cuprinde modificări fiziologice, afective și cognitive. Conform acestei definiții, anxietatea este diferită de frică – care este un răspuns la amenințările acute previzibile.
Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, printre care se numără:
- Tulburarea de anxietate generalizată (TAG): Caracterizată prin îngrijorări excesive și persistentă, fără un motiv anume, care pot afecta activitățile zilnice ale persoanei.
- Tulburarea de panică: Se manifestă prin atacuri de panică neașteptate, însoțite de simptome severe cum ar fi palpitații, transpirații și frică intensă.
- Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): Se caracterizează prin gânduri obsesive și comportamente compulsive repetate, cum ar fi spălarea obsesivă a mâinilor.
- Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT): Se dezvoltă în urma unui eveniment traumatizant și poate implica flash-uri de amintiri traumatice, evitarea situațiilor asociate cu trauma și o reactivitate crescută la stimuli trigger.
Simptomele anxietății
Simptomele anxietății pot varia de la o persoană la alta și pot fi experimentate în diferite moduri. Aceste simptome pot afecta atât sfera fizică, cât și cea emoțională și comportamentală. Este important să rețineți că anxietatea poate avea forme diferite, iar nu toate simptomele se aplică fiecărei persoane cu anxietate.
Pacienții care suferă de tulburări de anxietate pot să experimenteze următoarele simptome:
- Tensiune musculară: Gât tensionat, dureri de spate sau de cap, tremurături.
- Probleme digestive: Stomac nervos, dureri abdominale, greață sau diaree.
- Răspunsuri fiziologice: Creșterea ritmului cardiac, palpitații, transpirație excesivă.
- Probleme de somn: Insomnie, somn agitat, coșmaruri.
- Simptome respiratorii: Respirație rapidă sau șuierătoare, senzație de sufocare.
- Preocupări excesive și neliniști cu privire la viitor, sănătate, bani sau relații.
- Dificultate în concentrare, uitare, dificultăți de luare a deciziilor.
- Anticiparea celor mai rele scenarii posibile.
- Stare generală de neliniște și sentimente constante de tensiune.
- Frică intensă, fără un motiv clar sau proporționat.
- Reacții exagerate la situații mici sau dificultăți în gestionarea frustrărilor.
- Evitarea locurilor sau activităților care declanșează anxietatea.
- Dezvoltarea unor comportamente repetate pentru a gestiona anxietatea, cum ar fi evitarea unor anumite acțiuni sau repetarea unor ritualuri.
Ce este depresia
Depresia este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial, afectând 280 de milioane de oameni din toate categoriile sociale.
Depresia este o tulburare mentală care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și gestionează activitățile zilnice. Este o afecțiune complexă și serioasă, care poate varia în severitate și poate afecta pe cineva la nivel emoțional, fizic și comportamental. Depresia poate afecta oamenii în mod diferit, iar simptomele pot varia în funcție de individ și de circumstanțe.
Depresia poate fi declanșată de o varietate de factori, inclusiv predispoziție genetică, dezechilibre chimice în creier, stres, traume sau evenimente de viață dificile.
Semnele depresiei
Principalele semne ale depresiei includ:
- Tristețe profundă sau sentimente de gol interior care persistă în mod regulat.
- Lipsa interesului în activitățile care altădată aduceau bucurie sau satisfacție.
- Apatie și indiferență față de activități care altădată erau plăcute.
- Pierdere semnificativă sau creștere în greutate fără o explicație clară
- Schimbări în apetit, cum ar fi creșterea sau scăderea apetitului.
- Insomnie, care poate include dificultăți în adormire sau trezire frecventă pe parcursul nopții.
- Hipersomnie, adică somn excesiv și dificultăți în a rămâne treaz pe parcursul zilei.
- Senzație constantă de oboseală și epuizare, chiar și după odihnă adecvată.
- Sentimente intense de inutilitate, lipsă de valoare sau vinovăție excesivă.
- Autoacuzare pentru situații în care persoana cu depresie nu este de fapt responsabilă.
- Scăderea capacității de a se concentra și de a lua decizii.
- Dificultăți cognitive, cum ar fi uitarea detaliilor sau dificultăți în procesul de gândire.
- Retragere din cercurile de prieteni, familie și activități sociale.
- Agitație sau, dimpotrivă, încetinire motorie.
- Autoizolare și evitarea responsabilităților sau activităților zilnice.
- Gânduri recurente de moarte sau de suicid sau expresii verbale sau scrieri care indică dorința de a nu mai trăi.
Diferențe și asemănări între acestea
Burnout-ul, anxietatea, stresul și depresia sunt termeni utilizați pentru a descrie stări de disconfort și suferință psihologică, dar ele reprezintă concepte distincte, fiecare cu caracteristici proprii, așa cum am văzut deja.
Toate aceste condiții pot afecta negativ starea de bine și calitatea vieții unei persoane.
Ele pot influența capacitatea de a funcționa eficient în diverse domenii ale vieții, inclusiv la locul de muncă și în relațiile personale.
Burnout, anxietatea, stresul și depresia pot fi legate de factori de stres, cum ar fi presiunile la locul de muncă, relații dificile sau evenimente de viață traumatice.
Toate pot implica simptome cognitive, cum ar fi dificultăți de concentrare și decizie.
Simptomele emoționale, cum ar fi tristețea, iritabilitatea și anxietatea, pot fi prezente în toate aceste condiții.
Cu toate acestea, există și câteva diferențe între ele, caracteristici care îi ajută pe medici în stabilirea unui diagnostic corect.
De exemplu, burnout este adesea legat de stresul prelungit la locul de muncă și de epuizarea resurselor profesionale, în timp ce anxietatea este o reacție la stres sau la situații incerte și poate avea o bază biologică. Stresul este o reacție la presiunea și provocările vieții, nu neapărat legată de mediul de lucru, iar depresia poate avea multiple cauze, inclusiv dezechilibre chimice în creier, factori genetici și experiențe traumătoare.
Din punct de vedere al duratei și intensității:
- Burnout: Este adesea asociat cu epuizarea profesională și se dezvoltă în timpul exercitării unei anumite profesii.
- Anxietate: Poate fi tranzitorie sau persistentă, cu intensitate variabilă.
- Stres: Este o reacție imediată la factori de presiune și poate fi tranzitoriu.
- Depresie: Este adesea caracterizată prin persistența simptomelor pe termen lung și poate fi recurentă.
Este important să subliniem că aceste condiții pot coexista sau se pot influența una pe cealaltă, iar diagnosticul și tratamentul ar trebui să fie personalizate în funcție de nevoile individuale.
Cum ne influențează schimbarea anotimpului și vremea
Schimbarea anotimpurilor și variabilitatea condițiilor meteorologice pot avea un impact asupra stării de bine a persoanelor care suferă de condiții precum anxietatea, stresul, depresia sau chiar a celor cu burnout.
Lumina solară joacă un rol crucial în reglarea ritmului circadian și în producerea vitaminei D, care este esențială pentru sănătatea mentală. Perioadele mai scurte de lumină solară în timpul iernii pot contribui la afectarea ritmului somn-veghe și pot influența nivelul de energie și dispoziția.
Activitatea fizică regulată este benefică pentru sănătatea mintală, stimulând producția de endorfine și contribuind la gestionarea stresului și a anxietății. În timpul iernii sau în condiții meteorologice nefavorabile, accesul la activitățile în aer liber poate fi limitat, ceea ce poate afecta rutinele de exerciții.
Pentru unii, schimbările de vreme pot aduce bucurie și entuziasm. Vremea frumoasă poate influența pozitiv dispoziția. Pentru alții, schimbările bruște de temperatură sau condițiile meteorologice severe pot contribui la stres și anxietate.
Sezonul cald poate încuraja socializarea și participarea la evenimente în aer liber, ceea ce poate contribui la o stare de bine. În sezoanele reci sau în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile, posibilitatea de a petrece timp în aer liber poate scădea, contribuind la izolare socială.
Ce metode de tratament există
Pentru tratarea acestor afecțiuni există mai multe opțiuni de tratament, care pot varia în funcție de severitatea simptomelor și preferințele individuale. Este important să discutați cu un profesionist în sănătatea mintală pentru a evalua situația dumneavoastră și pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat.
Psihoterapia (Consilierea psihologică)
- Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Se concentrează pe schimbarea gândurilor negative și a comportamentelor asociate.
- Terapie de acceptare și angajament (ACT): Ajută la acceptarea gândurilor și emoțiilor fără a le judeca și încurajează o orientare valoroasă în viață.
- Psihoterapie interpersonală: Se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor interpersonale și a abilităților de comunicare.
Terapia medicamentoasă
- Antidepresive, anxiolitice sau suplimente alimentare pentru sistemul nervos pot fi prescrise în funcție de natura și severitatea simptomelor. Este important să discutați cu un medic sau un psihiatru despre beneficiile și efectele secundare ale medicamentelor și să vă monitorizeze în mod regulat.
Gestionarea stresului și schimbarea stilului de viață
- Tehnici de relaxare: meditația, respirația profundă, sau yoga pot ajuta la gestionarea stresului și a anxietății.
- Exerciții fizice regulate
- Somn adecvat
- Suplimente alimentare pentru sistemul nervos
Sprijin social și suport
Vorbiți cu prieteni, familie sau participați la grupuri de suport pentru a împărtăși experiențele și a primi sprijin emoțional. Relațiile sociale sănătoase pot contribui semnificativ la îmbunătățirea stării de bine.
Autogestionarea și dezvoltarea abilităților de față cu stresul
- Învățați tehnici de gestionare a timpului și stabilirea de priorități.
- Dezvoltați abilități de gândire pozitivă și cultivarea unei atitudini reziliente.
Terapia de expunere (în cazul anumitor tipuri de anxietate)
- Terapia de expunere poate ajuta persoanele să facă față și să depășească temerile și anxietățile lor.