Majoritatea dintre noi nu cunoaștem această informație. S-a găsit localitatea cu cel mai lung nume din România.
În această localitate, se găsește una dintre cele mai vechi biserici medievale din țară. Între anii 1313-1314 a avut loc construcția bisericii care este în stil romantic simplificat. Numele satului este Streisangeorgiu și se situează în județul Hunedoara. Numele are 16 litere și este unul neobișnuit pentru limba română.
În curtea cimitirului se află biserica finalizată în anul 1314. Biserică poartă hramul Sfântului Gheorghe. Aceasta este o biserică ortodoxă și a fost construită în locul unei biserici din lemn de data din 1130-1140. Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu este o construcție veche medievală din Transilvania, România, care este cunoscută și în prezent și este în funcțiune. Arhitectura bisericii, picturile valoroase care s-au păstrat de-a lungul timpului, fac in aceasta construcție un monument prețios de arhitectură medievală transilvană.
Cel mai scurt nume de localitate din România
Am vorbit despre cel mai lung nume de localitate, acum să vorbim și despre cel mai scurt nume. Numele comunei din județul Sălaj conține doar două litere și anume Ip. Povestea localității este una tragică și se leagă de Cel de-al Doilea Război Mondial.
Localitatea Ip este cunoscută în istoria țării pentru o tragedie petrecută în noaptea dintre 13 spre 14 septembrie. Evenimentul s-a sfârșit cu 157 de morți și a avut loc la câteva zile după Dictatul de la Viena. În noaptea tragică, mai mulți români au fost uciși de armata maghiară, fără să se țină cont de ceva. În acea vreme, administrația românească era înlocuită cu cea maghiară și, astfel, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru evenimentele nefaste care s-au întâmplat. Armata maghiară și-a dorit exterminarea populației române din sat. Deși, inițial, au vrut să dea loc la sat, au renunțat la idee fiindcă erau și case de maghiari.
„Pentru ca nici un român să nu scape viu, se pune la cale efectuarea unui recensământ al „porcilor graşi”, în realitate un recensământ al familiilor de români şi a numărului de membrii ai acestora. Era nevoie de aşa ceva pentru că, iniţial, horthyştii (așa erau numiți militarii unguri) au vrut să dea foc întregului sat, însă extremiştii le-au atras atenţia că acolo locuiau şi maghiari, aşa că trebuia făcută selecţia.” , a povestit profesorul Nicolae Pop, pentru adevarul.ro.