Lumea se pregătește pentru retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, odată cu posibila revenire la putere a președintelui ales Donald Trump. Această acțiune ar putea surveni mai rapid decât la prima sa retragere și cu o abordare mai decisivă. Donald Trump a declarat anterior că va retrage din nou SUA din pactul global, afirmând că schimbările climatice reprezintă „o mare păcăleală”.
Cum summitul COP29 privind schimbările climatice se apropie, eventuala absență a SUA din acest acord ar putea obliga alte țări să intensifice eforturile de reducere a poluării. Totodată, aceasta ridică semne de întrebare legate de ajustările necesare din partea altor națiuni, în condițiile în care al doilea cel mai mare poluator global se retrage din acord.
„Țările sunt foarte angajate față de Paris, nu cred că există niciun dubiu în această privință”, a declarat David Waskow, lider al inițiativei climatice la World Resources Institute. Cu toate acestea, întrebarea majoră rămâne dacă lumea va reuși să își onoreze angajamentele asumate.
Administrația Trump ar putea ignora angajamentele climatice ale SUA, stabilite sub președinția Joe Biden, și ar putea refuza să propună noi strategii de reducere a poluării cu carbon. Printre opțiunile luate în considerare se numără și retragerea din tratatul ONU din 1992, care formează baza negocierilor climatice globale.
Retregerea SUA din acord ar putea reduce influența americană în discuțiile globale, permițând Chinei să profite de situație și să devină lider în domeniul energiei curate și al tehnologiilor ecologice. Jonathan Pershing, fost emisary pentru schimbările climatice în timpul administrației Obama, a subliniat: „Cred că pierdem atunci când SUA se retrag”.
Acordul de la Paris, semnat în 2015, obligă țările să prezinte planuri naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să raporteze progresele realizate. Cu toate acestea, până acum nu au fost stabilite sancțiuni pentru neîndeplinirea angajamentelor. Analiștii avertizează că, fără implicarea activă a SUA, eforturile îndreptate către o economie mondială mai ecologică ar putea fi afectate.
La COP29, țările semnatare urmează să stabilească noi ținte privind finanțarea globală pentru combaterea schimbărilor climatice. În acest context, atitudinea Statelor Unite la summitul din Azerbaidjan ar putea influența contribuțiile financiare ale altor națiuni. Alden Meyer, de la grupul de reflecție E3G, menționează „interesele care doresc să mențină dependența de combustibilii fosili” și potențiala lor influență dacă SUA nu se implică activ.