Criza ostaticilor de la Școala numărul 1 din Beslan, Osetia de Nord, a început pe 1 septembrie 2004, atunci când un grup de 32 de teroriști a capturat sute de elevi și profesori. Operațiunea s-a încheiat tragic pe 3 septembrie, cu un bilanț de 338 de morți, dintre care 186 copii, conform rapoartelor Agerpres.
La scurt timp după ora 9.30, forțele de ordine au ajuns la fața locului, declanșând un schimb de focuri în urma căruia cinci polițiști și un terorist au fost uciși. În jurul școlii, trupele speciale Spetsnaz, Alpha și OMON au fost desfășurate pentru a gestiona criza.
Autoritățile ruse, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, au intrat în negocieri cu teroriștii care cereau eliberarea rebelilor ceceni deținuți. Demersurile au fost conduse de o celulă de criză sub președintele Osetiei de Nord, Aleksandr Dzasohov. Ruslan Aușev, fost președinte al Ingușeției, a reușit să convingă teroriștii să elibereze 26 de ostatici.
Pe 3 septembrie, echipele medicale au fost reperate când încercau să recupereze cadavrele celor uciși. O explozie neprevăzută a dus la escaladarea situației, câțiva copii încercând să fugă. Forțele ruse au inițiat un asalt, susținute de elicoptere de luptă și un tanc, pentru a recăpăta controlul asupra clădirii și a neutraliza teroriștii.
Operațiunea de salvare a fost criticată pentru lipsa de coordonare și utilizarea excesivă de forță, lucru care a dus la condamnarea ulterioară a Rusiei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata a 3 milioane de euro despăgubiri pentru deficiențele remarcate. Rusia, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a respins categoric această decizie, considerând-o „absolut inacceptabilă”.
În ultimii ani, Beslan a devenit obiectul unor acțiuni divulgative menite să păstreze amintirea tragediei, cu Vladimir Putin depunând recent flori la memorialul victimelor. Aceasta a fost prima vizită a liderului rus la locul tragediei de la debutul său de președinte.