Pe data de 27 decembrie, aproximativ 515.000 de români și românce își celebrează onomastica, în cinstea Sfântului Ștefan. Această sărbătoare este una dintre cele mai populare din România, iar în acest articol vom explora tradițiile și obiceiurile asociate acestei zile speciale.
Cine a fost Sfântul Ștefan și ce semnifică numele său
Sfântul Ștefan este sărbătorit de către creștinii ortodocși pe data de 27 decembrie. Numele „Ștefan” are o puternică rezonanță în rândul românilor, fiind unul dintre cele mai populare prenume. Potrivit statisticilor furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor, există o distribuție variată a acestui nume în diferite forme, precum Fane, Fănel, Fanica sau Istvan, cu un număr total de 515.595 de persoane.
Povestea Sfântului Ștefan este strâns legată de creștinism. El a fost un tanar cu o frumusețe impresionantă, abilități oratorice remarcabile și o înțelegere profundă a psihologiei umane. El a avut o rol important în predarea învățăturilor lui Iisus și a captat atenția fariseilor prin mesajul său puternic.
Cu toate acestea, aceasta l-a și dus la moarte, fiind ucis prin lapidare. Prin moartea sa, Sfântul Ștefan a devenit primul martir creștin, iar osemintele sale au fost plasate în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma și sunt venerate și astăzi.
Tradiții și obiceiuri pentru sărbătoarea Sfântului Ștefan
În România, ziua de 27 decembrie este marcată de diverse tradiții și obiceiuri care trebuie respectate. Este important de menționat că acestea sunt adânc înrădăcinate în cultura populară și reflectă respectul și venerația pentru acest sfânt.
Conform tradiției, în această zi ar trebui să evităm anumite activități considerate neadecvate. Spre exemplu, călătoriile în zone izolate sau drumețiile montane sunt de evitat, întrucât pot fi interpretate ca o sfidare la adresa sfântului sărbătorit în această zi. Sfântul Ștefan este considerat a fi un ocrotitor și, prin urmare, ar fi mai înțelept să renunțăm la astfel de activități în această zi.
Atenția concentrată pe celebrarea sfântului
Pe lângă acest aspect, tradiția mai spune că este de preferat să evităm și activitățile casnice, precum curățenia sau spălarea hainelor. Cu alte cuvinte, aceasta este considerată o zi de sărbătoare, iar atenția ar trebui să fie concentrată pe celebrarea Sfântului Ștefan.
În ziua Sfântului Ștefan, se recomandă evitarea certurilor și scandalurilor, chiar dacă avem argumente solide într-o dispută. Este considerat mai înțelept să ne abținem de la conflicte în această zi specială. De asemenea, dacă în Ajunul Crăciunului nu am reușit să rezolvăm neînțelegerile cu cei din jur, Sfântul Ștefan ne oferă o nouă șansă de împăcare. Se spune că orice reconciliere în această zi este mai profundă și mai durabilă.
Pe lângă aceste tradiții generale, există și alte obiceiuri speciale asociate zilei de 27 decembrie în România. Un exemplu este tradiția de a aduce în locuință o icoană reprezentând pe Sfântul Ștefan de către cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau au dispute îndelungate cu persoane orgolioase. Această icoană este sfințită în această zi și se crede că aduce protecție și sprijin spiritual.
De asemenea, în această zi se organizează pomeniri pentru sufletele celor care au trecut în neființă în împrejurări dramatice. De la tradiție, se distribuie și pachete cu alimente persoanelor tinere care poartă numele Sfântului Ștefan, ceea ce se crede că aduce noroc și binecuvântare asupra vieții lor.
În unele regiuni din Muntenia, se practică un obicei numit „Pâinicile lui Ștefan”. Acestea sunt realizate dintr-un aluat asemănător celui folosit pentru cozonaci și sunt unsă cu miere și modelate în forme rotunde. Aceste pâini sunt sfințite în biserică pe 27 decembrie și apoi împărțite copiilor săraci conform tradiției, fiind considerate simboluri ale pietrelor care l-au ucis pe Sfântul Ștefan.
