Tokyo adoptă săptămâna de lucru de patru zile pentru a sprijini mamele care lucrează și a crește rata fertilității

Japonia va introduce săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații guvernamentali din Tokyo, această nouă măsură urmând să fie aplicată începând cu luna aprilie, potrivit unui comunicat al Guvernului Metropolitan din Tokyo. Inițiativa vine în contextul unui declin al ratelor de fertilitate la nivel național, cu scopul de a sprijini mai bine mamele care lucrează.

Guvernul va oferi, de asemenea, părinților cu copii mici posibilitatea de a renunța la o parte din salariu în schimbul unui program de lucru mai scurt. „Vom revizui stilurile de lucru cu flexibilitate, asigurându-ne că nimeni nu trebuie să renunțe la carieră din cauza unor evenimente de viață, cum ar fi nașterea sau îngrijirea copilului”, a declarat guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, într-un discurs recent.

Rata fertilității din Japonia a atins un record negativ recent, cu doar 727.27 de nașteri anul trecut și o rată a fertilității de 1,2, cu mult sub rata de 2,1 necesară pentru stabilitatea populației, conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării. Măsuri precum concediul paternal pentru bărbați au fost recent introduse în încercarea de a inversa scăderea populației.

Societatea japoneză este cunoscută pentru orele de muncă îndelungate, care au reprezentat o problemă serioasă pentru sănătatea angajaților, termenul „karoshi” definind moartea prin muncă excesivă. Cultura muncii intense și costul în creștere al vieții sunt considerate de mulți sociologi drept cauze ale descreșterii ratelor natalității. Femeile din Japonia se confruntă de asemenea cu dualitatea dintre carieră și familie, fiind descurajate de cerințele copleșitoare ale societății.

Interesul pentru săptămâna de lucru de patru zile a crescut și în Occident, unde conceptul este văzut ca o modalitate de a îmbunătăți echilibrul între viața profesională și cea personală și chiar productivitatea. Totuși, acest concept este considerat încă radical în Japonia, unde timpul petrecut la muncă este adesea asociat cu loialitatea față de companie.

Alături de Tokyo, și alte ţări asiatice, precum Singapore, au început să implementeze politici mai favorabile familiilor, adaptându-și treptat sistemele de muncă pentru a răspunde cerințelor actuale ale societății.