Tinerii din România își prelungesc șederea alături de părinți până la vârsta medie de 28 de ani, conform datelor furnizate de Eurostat. În contrast, în țările nordice, cum ar fi Finlanda, Suedia și Danemarca, independența tinerilor începe de la 21 de ani.
Motivul principal invocat de cei care rămân în grija părinților este legat de resursele financiare limitate. „Dacă nu te ajută cineva e destul de greu. E destul de complicat, banii sunt limitați, nu mai poți să îți iei ce vrei”, explică un tânăr român, reflectând dificultățile economice cu care se confruntă tineretul. Un alt tânăr adaugă: „Trebuie să avem grijă acum singuri de casă, nu mai este mama, nu mai este tata să ne spună când greșim.”
Există de asemenea diferențe de gen în ceea ce privește vârsta la care tinerii părăsesc căminul parental, după cum remarcă sociologul Ciprian Iftimoaei: „De exemplu, în România e undeva la 24 de ani pentru tinere, iar tinerii bărbați, în jur de 29-30 de ani.”
Supraaglomerarea locuințelor este o altă problemă relevată de studiile Eurostat, unde 6 din 10 tineri români locuiesc în condiții supraaglomerate. Psihologul Felicia Ciobanu de la Institutul Socola indică și o frică de responsabilitate ca factor determinativ: „Există, în același timp, și o teamă, o teamă de responsabilitate și mă gândesc că lucrurile pot avea punct de plecare de aici, pentru că a pleca de acasă înseamnă a-ți asuma o mare responsabilitate.”
În alte state din Europa, tinerii rămân și mai mult alături de părinți. În Croația, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania, aceștia își prelungesc șederea acasă până la 30 de ani.
Reporter: Ligia PricopiOperator: Mihai Boaru