Thomas Strobl de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU) îndeamnă la stoparea beneficiilor pentru refugiații ucraineni. Acesta consideră că accesul lor la plățile sociale ar trebui redus și că ar trebui să fie procesați prin sistemul de azil, argumentând că situația actuală devine „dificil de comunicat” alegătorilor.
Apelurile au venit înaintea unei întâlniri a miniștrilor de interne ai celor 16 state ale țării și a ministrului federal de interne. Unii susțin că Germania a devenit prea atractivă pentru cetățenii ucraineni deoarece îi plătește mai mult decât țările vecine, informează The Guardian.
Începând cu invazia Rusiei din februarie 2022, aproximativ 1,1 milioane de ucraineni s-au refugiat în Germania. Ei beneficiază de „Bürgergeld”, sau „venitul cetățeanului”, în valoare de 563 euro pe lună. Cuplurile primesc 506 euro de persoană, iar copiii între 357 și 471 euro pe lună, în funcție de vârstă. Statul german acoperă și costuri precum chiria, încălzirea și asistența medicală.
Anul acesta, Germania va cheltui între 5,5 și 6 milioane de euro pentru a finanța refugiații ucraineni, potrivit ministerului de finanțe.
Strobl, ministrul de interne pentru Baden-Württemberg, a declarat că speră să obțină sprijin pentru o schimbare de politică: „Este foarte posibil ca motivul pentru care avem un număr deosebit de mare de ucraineni în Germania, spre deosebire de alți vecini, să fie aceste plăți mari de asistență socială, pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”.
Criticii îl acuză pe Strobl de populism înainte de alegerile din trei state din estul Germaniei, unde partidul de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) se așteaptă la câștiguri substanțiale.
Din iunie 2022, refugiații ucraineni din Germania beneficiază de „venitul cetățeanului” fără să fie nevoiți să solicite azil, conform unei directive UE care oferă protecție imediată și statut juridic clar. Aceasta le permite accesul imediat pe piața muncii, spre deosebire de solicitanții de azil care primesc mai puțini bani.
Critici precum Strobl și miniștrii de interne ai Brandenburgului și Bavariei, Michael Stübgen și Joachim Herrmann, susțin că motivația ucrainenilor pentru a-și găsi un loc de muncă este scăzută din cauza nivelului mare al plăților sociale.
Guvernul a respins până acum cererile de reducere a plăților sociale și nu intenționează să revizuiască regulile. Herrmann a cerut ca bărbații ucraineni apți pentru serviciul militar să fie trimiși înapoi în Ucraina, susținând că acest lucru ar fi în interesul ambelor țări.
Autoritățile raportează o creștere a sosirilor de tineri ucraineni în Germania, în special de când Kievul a redus vârsta de detașare militară de la 27 la 26 de ani. „De ce populația germană trebuie să-i sprijine pe ucrainenii apți pentru serviciul militar devine din ce în ce mai dificil de comunicat oamenilor”, a spus Herrmann.
Centrele de locuri de muncă sunt responsabile pentru integrarea ucrainenilor pe piața muncii prin proiectul „Job Turbo”, care oferă acces la cursuri de limba germană și locuri de muncă. Potrivit agenției naționale de ocupare a forței de muncă, în ianuarie acestui an puțin sub 520.000 de ucraineni erau înregistrați ca încadrați în muncă, dintre care jumătate aveau posturi cu normă întreagă.
Ucrainenii semnalează dificultăți în Germania legate de limbă și îngrijirea copiilor. Aproximativ 65% sunt familii monoparentale și mulți se îngrijesc de persoane în vârstă. Conform cifrelor UNHCR din februarie, în Europa sunt înregistrați puțin sub 6 milioane de refugiați de război ucraineni, Germania având cei mai mulți.