Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală că România nu are un inventar precis al terenurilor degradate, o problemă ce ridică semne de întrebare privind implicarea Ministerului Agriculturii în combaterea și prevenirea schimbărilor climatice în agricultură. Ministerul Agriculturii refuză să divulge datele concrete legate de suprafața terenurilor degradate, contrar legii privind accesul liber la informații de interes public.
În timp ce Ministerul Agriculturii a evitat să răspundă solicitărilor formulate de reporterii Digi24, ministrul Florin Barbu a declarat că „1,2 milioane de hectare erau terenuri neproductive” în 2023. Această declarație ridică întrebări având în vedere refuzul funcționarilor din minister de a furniza datele complete și actualizate solicitantului.
Grațiela Tiron, consilier în Ministerul Agriculturii, coordonator al departamentului de comunicare, a confirmat că solicitarea este în lucru, deși termenul legal de 30 de zile fusese depășit cu mult, afirmând că „situația finală o avem la sfârșitul lunii aprilie”.
Pe de altă parte, Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului a oferit date considerabil diferite, raportând doar 19.334 de hectare de terenuri neproductive. Aceste cifre nu corespund cu datele emise de Ministerul Agriculturii sau de instituțiile subordonate.
Diferentele dintre datele oferite de minister și cele ale instituțiilor subordonate se regăsesc și la nivel local. De exemplu, în județul Buzău, Instituția de Pedologie a raportat 203 hectare de teren neproductiv, în timp ce Direcția pentru Agricultură Buzău susține că ar fi 10.000 de hectare.
Cu date contradictorii și lipsă de claritate din partea autorităților, lupta împotriva degradării terenurilor și a efectelor schimbărilor climatice în agricultură rămâne o provocare nerezolvată. În ciuda unei strategii naționale de combatere a deșertificării și degradării terenurilor, multe dintre măsurile propuse nu au fost încă implementate, lăsând astfel pământul fragil la schimbările climatice în curs.