Charles Darwin, cunoscut pentru teoria evoluției, a afirmat că animalele sunt conștiente de plăcere și durere la fel ca oamenii, dar această idee a fost mult timp considerată eretică. În prezent, cercetările par să schimbe această abordare.
Potrivit profesorului Lars Chittka de la Universitatea Queen Mary din Londra, albinele, spre exemplu, demonstrează semne de inteligență care sugerează prezența conștiinței. „Dacă albinele sunt atât de inteligente, poate că pot gândi și simți ceva, ceea ce reprezintă elementele de bază ale conștiinței”, a spus Chittka.
Experimentele au arătat că albinele își modifică comportamentul după incidente traumatice și par să se joace, ceea ce ar putea indica plăcerea. Aceste observații l-au determinat pe Chittka să declare că „este foarte probabil ca albinele să fie conștiente”.
Interesul pentru conștiința animalelor este în creștere. Profesorul Jonathan Birch de la London School of Economics afirmă că cercetătorii din diverse domenii încep să pună întrebări despre conștiința animală și să își adapteze studiile în acest sens. Printre comportamentele observate se numără:
- Caracatițele evită durerea și caută să o amelioreze în experimente;
- Sepiile rețin detalii din evenimente trecute și modul în care le-au trăit;
- Langustele prezintă stări asemănătoare anxietății când sunt electrocutate, dar se calmează cu anxiolitice;
- Crabii își depășesc frica de lumină puternică în fața unui șoc electric;
- Peștele buzat curățător se recunoaște în oglindă, indicând autoconștientizare;
- Peștele-leu demonstrează curiozitate pentru obiecte noi.
Profesorul Anil Seth de la Universitatea Sussex a subliniat că limbajul, inteligența și conștiința nu ar trebui neapărat asociate între ele. Conform profesorului Stevan Harnad de la Universitatea Quebec, cuvântul „simțire” ar putea descrie mai bine capacitatea de a simți, ceea ce ar include plăcerea, durerea, foamea și alte stări elementare.
Dr. Monique Udell de la Universitatea Oregon consideră că observarea comportamentelor măsurabile ale animalelor ar putea oferi date concrete despre conștiința acestora. Ea spune că „animalele care au reușit în aceste sarcini particulare au ceva ce noi alegem să numim conștiință”.
Profesorul Kristin Andrews de la Universitatea York din Toronto consideră că trebuie studiate mai multe animale pentru a înțelege conștiința în formele ei elementare. Andrews a fost un promotor al Declarației de la New York privind conștiința animală, semnată de 286 de cercetători, care afirmă că este „iresponsabil” să ignorăm această posibilitate.
O analiză guvernamentală condusă de profesorul Birch în 2021 a constatat că creaturile decapode și cefalopode, precum crabi și caracatițe, sunt senzitive, motiv pentru care au fost incluse în Legea privind bunăstarea animalelor (simțirea) în 2022. „Problemele legate de bunăstarea caracatițelor și a crabilor au fost neglijate”, a spus Birch.
În concluzie, cresc dovezile pentru reorganizarea teoriei privind conștiința animalelor, fiind necesare mai multe cercetări pentru a evalua pe deplin simțirea și conștiința acestora. Această schimbare poate duce la o mai bună înțelegere a vieții animale și a bunăstării acestora.