Statele Unite și Danemarca se confruntă cu tensiuni sporite după ce Donald Trump, viitorul președinte al SUA, a sugerat posibilitatea folosirii forței militare pentru a anexa Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Declarațiile președintelui ales au provocat reacții puternice în Europa, având în vedere acordul din 1951 prin care Washingtonul promitea să protejeze insula de orice atac.
Copenhaga și-a arătat preocuparea față de aceste declarații, organizând discuții la nivel înalt. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a subliniat că Danemarca nu intenționează să escaladeze conflictul verbal cu Trump, dar a subliniat gravitatea situației: „Luăm acest lucru foarte în serios, dar nu avem nicio ambiție să escaladăm un război al cuvintelor cu un președinte care este pe cale să ajungă la Casa Albă”.
Din punct de vedere militar, Statele Unite au un avantaj incontestabil, bugetul american de apărare atingând 948 de miliarde de dolari anul trecut, comparativ cu doar 9,9 miliarde de dolari alocați de Danemarca. Totuși, întreaga situație ridică întrebări asupra obligațiilor mutuale din cadrul NATO și UE.
Conform cercetătorului Ulrik Pram Gad de la Institutul danez pentru studii internaționale, Groenlanda nu are capacitate defensivă, iar dacă un conflict ar izbucni, „ar fi cel mai scurt război din lume”.
Comisia Europeană a afirmat că, în caz extrem de ipotetic, ar putea invoca clauza de asistență reciprocă conform articolului 42(7) din tratatul UE, dar aceasta rămâne nesemnificativă fără un sprijin militar real. De asemenea, rămâne neclar dacă Danemarca poate solicita sprijinul NATO împotriva unui alt membru, o situație neexplorată până acum.
În timp ce oficialii danezi evaluează opțiunile legale și diplomatice, Franța a anunțat că UE nu va permite o anexare forțată, dar detalii precise despre cum ar putea fi oferit acest sprijin sunt încă incerte, așa cum a subliniat și Daniel Fiott, expert în securitate europeană.