Conflictul dintre Azerbaidjan și Rusia se intensifică după ce un avion de pasageri azer s-a prăbușit în apropierea orașului Aktau din Kazahstan, eveniment ce a dus la moartea a 38 de persoane. Baku se pregătește să apeleze la „un tribunal internațional” dacă Moscova nu își asumă responsabilitatea, potrivit informațiilor din presa de stat azeră, citată de The Guardian.
Avionul aparținând Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie, după ce a fost imposibilă aterizarea în capitala cecenă, Grozîi. Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului, a acuzat Rusia că a doborât accidental avionul și a criticat-o pentru tentativele de a „mușamaliza” incidentul, subliniind că acest lucru a provocat „surpriză, regret și indignare” la Baku. Vladimir Putin și-a prezentat scuzele pentru „incidentul tragic”, dar nu a recunoscut vreo vinovăție.
În săptămânile următoare, Moscova a căutat să reducă tensiunea cu Azerbaidjan, o națiune bogată în petrol situată la frontiera sa de sud. Agenția de presă APA a anunțat că Baku pregătește apelul la un tribunal internațional, colectionând fapte și dovezi pentru această acțiune. „Identitatea celor care au dat ordinul de a trage și a celor care au deschis focul este cunoscută de partea azeră”, menționează articolul APA, referindu-se la situația avionului Malaysia Airlines MH17, doborât în 2014.
Un raport al oficialilor kazahi a indicat că avionul a suferit daune externe, dar nu a specificat cauza. Experții occidentali sugerează că aeronava a fost doborâtă de pe teritoriul Rusiei. Kremlinul a comentat raportul, declarând că e prea devreme pentru concluzii. Oficialii azeri sunt frustrați de lipsa de reacție a Moscovei: „Ne-am fi așteptat ca Rusia să-și asume public responsabilitatea și să despăgubească victimele”, a afirmat o sursă a administrației azere.
Joi, Azerbaidjanul a eliberat un ordin de închidere a centrului cultural Casa Rusă din Baku, operat de o agenție federală rusă, suspectată de activități duble ca spionaj. Simultan, Azerbaidjanul a trimis un transport de ajutor non-militar Ucrainei. Retorica azeră sugerează o confruntare tot mai explicită cu Moscova, în contextul creșterii încrederii economice și politice a Baku asupra Rusiei.
Profiturile economice ale Azerbaidjanului din colaborările cu Occidentul, inclusiv sprijinul Uniunii Europene pentru reducerea dependenței de energia rusă, contribuie la decizia sa de a adopta o atitudine mai asertivă. Cu toate acestea, relațiile economice și politice rămân strâns legate între cele două națiuni, chiar dacă observatorii avertizează să nu se declare o ruptură definitivă.