Taxarea pensiilor mai mari de 2.500 de lei, motivul pentru care PSD dă peste cap formarea noului Guvern. Ce spune un fost ministru

Social-democrații au ajuns în centrul negocierilor pentru formarea viitorului guvern, dar o temă fierbinte riscă să le încurce planurile: taxarea pensiilor care depășesc pragul de 2.500 de lei.

Pe fondul unor crize sociale deja în desfășurare – cum ar fi inundațiile și eliminarea subvențiilor la energie de la 1 iulie – presiunea asupra deciziilor din viitorul executiv e tot mai mare. PSD, având cei mai mulți parlamentari, joacă un rol esențial, însă pozițiile din partid nu sunt deloc omogene.

Taxarea pensiilor mai mari de 2.500 de lei, mărul discordiei

Una dintre vocile cele mai critice este Marius Budăi, fost ministru al Muncii, care a respins categoric ideea impunerii contribuției la sănătate pentru cei care au pensii peste 2.500 de lei. Acesta a transmis public, marți, un avertisment clar:

„Dacă această propunere va rămâne pe lista întocmită la Cotroceni, eu voi propune în partid ca PSD să nu intre la guvernare. Seniorii României nu cer privilegii. Cer doar respect și tratament egal. Cer ca statul să nu-i pedepsească după o viață de muncă.”

Budăi a completat că măsura este, de fapt, o lovitură directă pentru pensionarii de rând, subliniind:

„Dreptatea socială nu se face cu jumătăți de măsură. Se face cu decizii echitabile, coerente și cu respect pentru toți cetățenii, indiferent că sunt activi sau retrași din muncă.”

El a mai adăugat că pensia medie în România este de 2.813 lei, peste plafonul propus pentru taxare, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre pensionari vor fi afectați direct. Din acest motiv, fostul ministru consideră că propunerea este dezechilibrată și nejustă.

În linia criticilor se înscrie și Sorin Grindeanu, actualul lider interimar al PSD, care a reacționat pe 10 iunie împotriva ideii de taxare universală, menționând că formațiunea nu va accepta o astfel de măsură care ar taxa fiecare tranzacție bancară.

Grindeanu a subliniat că poziția PSD este clară și în privința impozitării pensiilor mai mari de 3.000 de lei, precizând că partidul nu susține acest demers. A avertizat totodată că măsurile fiscale propuse până acum nu au fost agreate de toate părțile implicate în negocieri.

„Nu ştiu dacă taxă de solidaritate e cea mai bună formulă, aşa cum sună, doar că trebuie să ne gândim şi cum păzim oamenii cu veniturile mici şi mijlocii şi încercăm să găsim soluţii pentru a creşte veniturile.”

Liderul social-democrat a adăugat că partidul nu a renunțat complet la ideea unui impozit progresiv, însă așteaptă acordul partenerilor de guvernare.

„Fie că va exista un asemenea mod de taxare pe impozit progresiv, noi n-am renunţat la acest scenariu, o să vedem dacă va fi acceptat şi de ceilalţi colegi de guvernare…”

El a menționat că unele instituții financiare internaționale recomandă astfel de măsuri, ceea ce ar putea influența decizia finală. Totuși, Grindeanu a atras atenția că aceste idei nu sunt încă definitive și nu trebuie privite ca scenarii bătute în cuie.

Mai mult, el a insistat că impozitarea și introducerea CASS pentru pensiile mici și medii sunt nejustificate și că, în această privință, există deja un consens larg.

„De asemenea, impozitarea şi CASS-urile pentru pensiile mici şi mijlocii eu cred că nu-şi au rostul şi aici cam toată lumea ar trebui să fie de acord şi este de acord.”

Aceste divergențe interne vin într-un moment delicat, în care formarea noului guvern stagnează și niciuna dintre partide nu a ajuns la o înțelegere finală cu președintele ales, Nicușor Dan. Deși social-democrații par deciși să impună condiții clare înainte de a participa la guvernare, propunerile privind taxarea pensiilor riscă să devină un obstacol serios în calea stabilității politice. Până la obținerea unui consens, viitorul executiv rămâne incert, iar presiunea publică asupra liderilor crește de la o zi la alta.