Contractul pentru gaze rusești este considerat toxic de către oficialii europeni, iar acordul în valoare de miliarde de dolari, care implică alimentarea Uniunii Europene prin Ucraina, se apropie de final. Deși majoritatea țărilor europene au identificat surse alternative, națiuni precum Austria, Slovacia și Ungaria întâmpină dificultăți considerabile din cauza dependenței de gazul rusesc, relatează Politico.
În timp ce majoritatea statelor din UE au reușit să reducă dependența de Moscova, aceste țări din Europa Centrală au continuat să importe gaze din Rusia la prețuri avantajoase, situația fiind marcată de evoluții politice și pragmatice. Gazoductul din Ucraina a reprezentat o componentă esențială a acestui proces, însă cele trei state vor fi nevoite să găsească soluții alternative de aprovizionare cu energie, iar opțiunile disponibile sunt semnificativ mai costisitoare.
Piața energetică europeană a suferit modificări semnificative după invazia Rusiei în Ucraina. Deși blocul comunitar nu mai necesită gaz rusesc, impactul economic al întreruperii aprovizionării rămâne o problemă. Redirecționarea fluxurilor de gaze, realizată rapid după limitările impuse de Moscova asupra conductelor Nord Stream și Yamal-Europe, a dus la creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite și la încheierea de noi contracte.
Până în 2023, gazele rusești prin conducte reprezentau doar 8% din importurile energetice ale UE, față de 40% în 2021. În ciuda acestui declin, unele conducte majore rămân active, inclusiv cea ce trece prin Ucraina, conform unui contract încheiat înainte de război. Pentru Uniunea Europeană, această rută reprezintă doar 5% din totalul importurilor, dar pentru Europa Centrală și de Est, continuă să fie esențială.
Austria își procurează în continuare 98% din necesarul de gaze din Rusia, transportat prin Ucraina, iar Slovacia primește la rândul său o cantitate semnificativă prin aceeași rută. În timp ce Ungaria este mai puțin dependentă de gazul transportat prin Ucraina, depinde totuși de energia rusă. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, și Republica Moldova ar putea fi afectată de oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina.
Samantha Gross, director al Inițiativei privind Securitatea Energetică și Climatul de la Instituția Brookings, afirmă: „Dacă acel gaz vine în Europa ca GNL, va fi aproape sigur mai scump decât era gazul rusesc prin conductă”. Gross subliniază că prețul redus a fost unul dintre principalele motive pentru care Europa depindea de gazul rusesc.
În prezent, Slovacia și Austria se concentrează pe diversificarea surselor de energie, iar Ungaria poate continua importurile prin Serbia. Azerbaidjanul a devenit un furnizor alternativ important, deși capacitatea sa de a înlocui exporturile rusești rămâne incertă.
Austria, Slovacia și Ungaria vor fi cele mai afectate de aceste schimbări, însă întregul bloc comunitar ar putea resimți efectele secundare.