Subfinanțarea consolidării clădirilor cu risc seismic, un pericol pentru București

Directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din Capitală, Răzvan Munteanu, a avertizat asupra subfinanțării acestui domeniu, subliniind că „realmente cade orașul pe noi”. Protestând împotriva alocărilor nesemnificative pentru consolidare față de cele pentru eficiența energetică, Munteanu a dezvăluit că doar 30 de clădiri au fost consolidate în ultimii 30 de ani din fonduri publice. „Pe consolidare, mai puțin”, a spus acesta în cadrul unei dezbateri publice susținute la sediul GDS.

În opinia sa, problema persistă din cauza lipsei datelor precise și modulului eterogen de colectare a acestora, menționând că din cele peste 20.000 de clădiri vulnerabile identificate de Banca Mondială, doar 2000 au fost evaluate superficial. Munteanu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și coordonate pentru a adresa precaritatea consolidărilor seismice în București.

Referindu-se la finanțările disponibile, el a remarcat că fondurile europene nu au susținut până recent acest domeniu, confirmând că doar în 2022 s-au alocat 300 de milioane de euro la nivel național, dintre care Bucureștiul a beneficiat de 60 de milioane, insuficiente pentru nevoile capitalei.

În cadrul aceleiași dezbateri, inginerul Matei Sumbasacu a clarificat poziția metodelor de construcții pe role, precizând că, în ciuda zvonurilor, nu există clădiri pe role în București. Folosind exemplul Primăriei București, el a explicat modul în care este aplicată izolarea seismică prin folosirea unor izolatori de cauciuc în locul sistemelor pe role.

Sumbasacu a tras un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea capitalei în fața unui seism, denotând lipsuri grave în pregătirea comunităților și a infrastructurii clădirilor. El a menționat că „Bucureștiul este Capitala Europeană cu cel mai mare nivel de risc seismic”, factor determinat atât de nivelul ridicat de hazard cât și de lipsa măsurilor corespunzătoare de protecție.

Concluzionând, subfinanțarea cronică și lipsa unei strategii clare de consolidare a clădirilor cu risc seismic reprezintă amenințări majore pentru siguranța locuitorilor din București, fiind necesare intervenții urgente și coordonate pentru a preîntâmpina deteriorarea continuă a situației actuale.