Insula Paștelui, cunoscută și sub numele de Rapa Nui, parte a teritoriului chilian, n-ar fi cunoscut o prăbușire masivă a populației sale, așa cum s-a crezut anterior, sugerează un nou studiu. Cercetătorii au analizat ADN-ul a 15 foști locuitori ai insulei, ajungând la concluzii care contrazic teoriile populare despre declinul acestei societăți.
Analiza ADN, publicată în revista Nature, indică faptul că populația Rapa Nui a rămas stabilă și chiar a crescut până în anii 1860. Acest lucru contrazice narațiunile catastrofice promovate de unii experți, precum Jared Diamond în cartea sa din 2005. Potrivit cercetătorilor, „nu există un colaps puternic al populației, așa cum s-a argumentat”, a afirmat coautorul studiului, J. Víctor Moreno-Mayar.
Studiul sugerează că, în perioada anilor 1250-1430, locuitorii Rapa Nui ar fi călătorit spre America de Sud, cu mult înainte ca europenii să ajungă pe insulă. Această descoperire este susținută de dovezi genetice care arată că 6%-11% din genomul indivizilor provine de la strămoși din America de Sud.
Aceste rezultate pun sub semnul întrebării tezele anterioare despre colapsul ecologic sau social al insulei și aduc în lumină adaptabilitatea locuitorilor săi. Studiul s-a bazat pe rămășițele colectate de cercetători în secolele XIX și XX, păstrate la Muzeul Național Francez de Istorie Naturală din Paris.
Cercetătorii au colaborat cu comunitățile din Rapa Nui pentru a obține consimțământul necesar studiului și speră ca acesta să faciliteze repatrierea rămășițelor, astfel încât să fie înhumate pe insulă.
Un alt studiu publicat recent, bazat pe imagini satelitare, ajunge la concluzii similare privind utilizarea terenurilor pentru agricultură, sprijinind ideea unei societăți durabile pe Insula Paștelui.