Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de stagnare politică, având în vedere contextul electoral și echilibrul fragil al puterilor internaționale. În 2024, blocul european a fost concentrat pe propriile alegeri europene, consumate de campania pentru desemnarea celor 720 de membri ai Parlamentului European și de încercările Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene, de a obține un al doilea mandat.
Această situație de incertitudine politică este agravată de viitoarele alegeri din Germania, programate pentru toamna anului 2025. Oficialii europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa deciziilor strategice din partea Bruxelles-ului, așteptând cu nerăbdare termenul limită pentru formarea noului guvern german.
„Cel puțin am fi putut face să avem o nouă Comisie Europeană în funcție până la alegerile din SUA”, a comentat un diplomat al UE sub anonimat, subliniind importanța conjuncturii internaționale.
În timp ce candidata democrată Kamala Harris și a exprimat intenția de a continua sprijinul acordat Ucrainei de actualul președinte american, Joe Biden, perspectivele politice se pot schimba radical dacă Donald Trump revine la putere. Trump a sugerat recent că ar putea opri ajutoarele pentru Ucraina și a cerut acesteia să negocieze cu Rusia.
UE a anunțat pregătirea unui împrumut de aproximativ 35 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina să-și reconstruiască infrastructura devastată. Totuși, timpul și resursele sunt limitate, și amenințări suplimentare de la Kremlin pun presiune asupra Uniunii. Kremlinul a anunțat o creștere cu 25% a bugetului pentru apărare în 2025.
Într-un context în care principalele decizii bugetare ale UE sunt amânate pentru după alegerile din Germania, România asistă la o stare de incertitudine. Germania, un element crucial al blocului economic, se pregătește pentru alegeri intense, care ar putea influența direct politica bugetară a Uniunii. „Cea mai probabilă victimă ar fi negocierile bugetare și discuțiile privind împrumutul comun al UE”, atrage atenția Nicolai von Ondarza, politolog la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
De asemenea, Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a propus emiterea de datorii comune pentru a susține reformele necesare, dar s-a lovit de opoziția ministrului german de finanțe, Christian Lindner. Blocajul este de așteptat să fie accentuat din cauza campaniei electorale din Germania, care ar putea influența decisiv deciziile europene privind politica bugetară.
Chiar și luarea de măsuri rapide pentru a reacționa la evenimentele internaționale grave s-ar putea dovedi dificilă, având în vedere complexul proces decizional al Uniunii. „De data aceasta, să reacționăm ar putea fi prea târziu”, a declarat un diplomat est-european.