SRI a dezvăluit membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul ședinței din 28 noiembrie, existența unei campanii agresive de promovare a lui Călin Georgescu. Potrivit informațiilor, campania s-ar fi desfășurat cu ignorarea legilor electorale naționale și a exploatat algoritmii rețelelor de socializare pentru a crește rapid popularitatea candidatului. Se afirmă că activitatea de pe TikTok a fost coordonată de un actor statal, care a utilizat canale alternative de comunicare pentru răspândirea mesajelor.
Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondajele de opinie a fost atribuită acestei campanii, care s-a intensificat cu două săptămâni înainte de scrutin. În acest context, TikTok consideră că este vorba despre o campanie politică tip „guerilla”, coordonată centralizat. „Activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal”, accentuează raportul SRI, declasificat de președintele Klaus Iohannis.
Înainte de intensificarea campaniei, Călin Georgescu avea un nivel scăzut de notorietate. Sondajele din perioada 15-20 noiembrie îl plasau pe locul șase cu 6,2% intenție de vot, iar între 20 și 21 noiembrie a crescut la 10,6%. Campania a culminat cu succesul în primul tur de scrutin, unde a obținut 22,94% din voturi.
Conform SRI, Georgescu a afirmat că nu a cheltuit nicio sumă în campanie, dar există dovezi că un cont TikTok denumit „bogpr”, deținut de cetățeanul român Bogdan Peșchir, a contribuit financiar. Peșchir a realizat donații de peste un milion de euro pe platformă, aspect confirmat și de TikTok.
Implicarea lui Peșchir este însoțită de suspiciuni datorită nivelului său de trai, care nu reflectă activitățile companiei sale, DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Brașov. Anterior, Peșchir a lucrat ca programator în domeniul criptomonedelor, sub conducerea lui Gabriel Prodănescu, un cetățean român și sud-african.
SRI menționează că finanțarea campaniei și a influencerilor pe TikTok s-a făcut prin platforma FameUp, destinată monetizării promovării online.
Campania de influențare s-a desfășurat în paralel cu atacuri cibernetice masive asupra infrastructurilor IT&C ale Autorității Electorale Permanente și Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu peste 85.000 de astfel de incidente. Atacurile au continuat inclusiv în ziua alegerilor și ulterior, fiind atribuite unui actor statal. Agențiile statale presupun că resursele și metodele folosite indică coordonarea de către un stat.
Conform documentului SRI, infrastructura AEP continuă să fie vulnerabilă, subliniindu-se necesitatea unor măsuri suplimentare de securizare.