Funcţionarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor a fost oprită pe neaşteptate marți, cu o lună şi jumătate înainte de terminarea sezonului, din cauza lipsei finanțării necesare din partea Ministerului Agriculturii pentru anul curent. Această măsură, considerată acum un risc major de către directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr, ar putea afecta grav culturile de viţă-de-vie şi livezile care nu au fost încă recoltate.
„Ca urmare a unei adrese a Ministerului Agriculturii prin care eram înştiinţaţi că nu au fost identificate fondurile necesare finanţării în continuare a sistemului antigrindină, începând cu data de 1 septembrie am intrat în conservare şi pază, cu o lună şi jumătate mai devreme decât ar fi fost normal. Oprirea sistemului la acest moment prezintă un risc major. Având în vedere că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezi nu sunt recoltate, iar temperaturile actuale sunt destul de ridicate pentru această perioadă, există în continuare riscul dezvoltării unor formaţiuni noroase cu potenţial de grindină, ceea ce ar putea duce la calamitarea culturilor nerecoltate la acest moment. Aceste culturi rămân expuse fenomenelor meteo extreme”, a declarat Ionuţ Lazăr.
Din cauza acestei sistări, aproximativ 230 de angajați ai sistemului vor avea salariile direct afectate, suferind o diminuare de 30%. Angajații simt o neliniște accentuată legată de viitorul sistemului, temându-se că acesta s-ar putea să nu fie repus în funcțiune din toamna acestui an, o situație alimentată și de protestele intense ale fermierilor afectați de secetă.
„Sistemul are circa 230 de angajaţi în Vrancea, cărora le-a fost retras la acest moment sporul de operativitate de 30%, deci le-au fost diminuare salariile. În perioada următoare, aceştia vor realiza doar activităţile de pază şi conservare a instalaţiilor şi punctelor de lansare. Nu ştim ce decizii vor lua pe viitor guvernanţii, dacă acest sistem va fi operaţionalizat din primăvară. Ţinând cont de adresa ministerului, aş pune-o doar pe seama anului financiar dificil. Dar sunt convins că şi protestele fermierilor din ultimele luni au contribuit în oarecare măsură la luarea acestei decizii. Având în vedere creşterea gradului de risc la grindină, valoarea pagubelor cu siguranţă ar fi mai mare decât menţinerea în stare operativă a unităţilor antigrindină”, a explicat Ionuţ Lazăr.
Ionuţ Lazăr a menționat și o situație precedentă în Republica Moldova, unde un sistem similar a fost oprit din cauze financiare și repus în funcțiune după ce grindina a provocat pagube severe pe sute de hectare. În momentul de față, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II dispune de 20 de puncte de lansare activ, dintre care 12 sunt în județul Vrancea și opt în județul Galați. Acestea pot proteja până la 12.000 de hectare fiecare, iar eficienţa măsurilor antigrindină este între 75 şi 80%.
În concluzie, sistarea sistemului antigrindină din cauza lipsei fondurilor impune un nou set de provocări pentru agricultori, iar efectele acestei decizii rămân o sursă de îngrijorare până la următoarele decizii guvernamentale sau schimbări în finanțarea sistemului.