În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, mai multe țări europene, inclusiv Norvegia și Danemarca, au decis să extindă și să intensifice serviciul militar, cu un apel către aliații lor din NATO pentru a urma aceeași cale. Letonia, Suedia și Lituania au readoptat, de asemenea, serviciul militar obligatoriu, reflectând o creștere a preocupărilor referitoare la securitatea regională.
Serviciul militar este văzut ca esențial pentru pregătirea și menținerea unei forțe de rezerviști capabili să apere țările respective. În Estonia, de exemplu, serviciul militar este obligatoriu pentru bărbați, iar pentru femei, este voluntar. Unul dintre recruții estonieni, Toivo Saabas, descrie experiența ca fiind extrem de dificilă, dar necesară pentru a servi țara și a fi pregătit în fața oricăror amenințări. Căpitanul Mikk Haabma evidențiază importanța rezerviștilor în apărarea țărilor și în dezvoltarea personală a tinerilor.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, subliniază importanța angajamentului țărilor NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, menționând că asta este crucial pentru păstrarea păcii și a modului de viață în Europa. De asemenea, ea recomandă adoptarea serviciului militar obligatoriu în alte țări, argumentând că astfel de măsuri sunt necesare pentru a asigura existența națiunilor mai mici, precum Estonia.
În ciuda suportului puternic pentru aceste inițiative, există și voci critice, cum ar fi Villem Sarapuu, un tânăr membru al unei trupe de rock, care își exprimă reticența față de forțarea tinerilor să se înroleze, deși recunoaște necesitatea acestor măsuri pentru supraviețuirea țării.
Extinderea serviciului militar obligatoriu în mai multe țări europene reflectă o creștere a îngrijorărilor de securitate cauzate de agresiunile Rusiei. Această tendință subliniază eforturile țărilor de a-și consolida apărarea și de a-și pregăti cetățenii pentru orice eventualitate, într-un context internațional tensionat.