Șefa Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a tras un semnal de alarmă, vineri, cu privire la ascensiunea extremei drepte în mai multe țări europene. Naţionaliştii şi populiştii "târăsc Europa spre statul sălbatic", a declarat Buric în fața presei, în contextul în care își va părăsi funcția în septembrie.
"Se vede foarte bine în Europa şi în lume că există naţionalism extrem, populism şi mişcări împotriva drepturilor care târăsc lumea şi Europa spre statul sălbatic", a subliniat aceasta, după cinci ani în conducerea acestui for dedicat drepturilor omului pe continentul european, notează Agerpres.
Consiliul Europei, fondat în 1949 la Strasbourg, reuneşte 46 de ţări după excluderea Rusiei în 2022 în urma invaziei în Ucraina. "Nu fără motiv, după cele două mari războaie în Europa, s-a decis că trebuie urmată calea multilaterală, cooperarea multilaterală", a explicat fostul ministru croat de externe.
"Nu există alternativă la multilateralism", a apreciat ea, în timp ce unele voci din Marea Britanie și Franța critică Convenția europeană a drepturilor omului, gestionată de Consiliul Europei prin Curtea Europeană pentru drepturile omului (CEDO). Pejcinovic Buric nu crede că aceste țări vor denunţa convenţia, ceea ce ar duce la ieșirea lor din Consiliu.
"Este mult mai facil să ataci instanţele internaţionale şi organismele de apărare a drepturilor omului, dar sper că odată ce alegerilor vor trece se vor auzi din nou vocile rezonabile care există în toate ţările", a declarat ea.
Evocând o agresiune cu caracter antisemit asupra unei adolescente în regiunea pariziană, șefa Consiliului Europei a afirmat că "antisemitismul este una dintre diferitele faţete ale regresului democratic". "Nu aş fi crezut niciodată că după tot ceea ce s-a petrecut cu poporul evreu aceasta ar putea avea loc din nou pe teritoriul european. Trebuie să luptăm împotriva acestui lucru, trebuie să luptăm împotriva discursului urii", a adăugat Pejcinovic Buric.
Succesorul său în funcţie urmează să fie desemnat marţi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Trei candidaţi sunt în competiţie: belgianul Didier Reynders, actualul comisar european pentru justiţie, fostul preşedinte elveţian Alain Berset și estonianul Indrek Saar, fost ministru al culturii.