Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut un apel la statele europene membre ale organizaţiei să aloce o mică parte din fondurile destinate pensiilor, sănătății și asistenței sociale pentru a investi în apărare. Rutte a subliniat importanța acestei măsuri pentru asigurarea securității generațiilor viitoare, în cadrul unei intervenții la Comisia de Afaceri Externe și Subcomisia de Apărare din Parlamentul European.
A subliniat că „în medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la a patra parte din venitul inițial pentru pensii, sănătate și sistemele de asistență socială” și a evidențiat necesitatea unei părți mici din acești bani pentru a întări apărarea. „Este o investiție în securitatea noastră și în securitatea copiilor și nepoților noștri”, a afirmat Rutte.
Mark Rutte a cerut creșterea rapidă a producției de echipamente militare esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone, și a adăugat că „industria noastră militară continuă să fie prea mică, prea fragmentată și prea lentă”. El a susținut că actualul obiectiv al alocării a cel puțin 2% din PIB pentru bugetele apărării este insuficient și a propus creșterea acestei investiții.
Secretarul general NATO a afirmat că deși acum suntem în siguranță, aceasta ar putea să nu fie la fel peste cinci ani dacă nu se investește mai mult acum în creșterea producției și capacităților de apărare. Rutte a menționat sprijinul pentru Ucraina ca o prioritate și a subliniat necesitatea unei dezvoltări rapide a capacităților de apărare.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a solicitat statelor europene membre ale NATO creşterea bugetelor apărării la cel puţin 5% din PIB, un obiectiv perceput ca nerealist de către Uniunea Europeană. În momentul de față, doar 23 din cele 32 de state membre ale NATO îndeplinesc ținta de 2% din PIB, iar decizia de sporire a acestui prag este așteptată la următorul summit al NATO de la Haga în iunie 2025.
Cu toate discuțiile în desfășurare, numeroase state membre rămân reticente în a-și majora bugetele militare în contextul dificultăților financiare, iar o posibilă creștere la 3% din PIB rămâne subiect de dezbatere.