Relațiile transatlantice se află la un punct de răscruce, după ce două evenimente majore au avut loc recent. Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, urmată de vizita secretarului american al apărării, Pete Hegseth, la Bruxelles, a adus schimbări semnificative în politica externă a Statelor Unite. Hegseth a transmis aliaților europeni că trebuie să preia responsabilitatea securității continentului european, evidențiind ideologia „America pe primul loc” promovată de administrația Trump.
Trump și Putin au discutat despre un posibil plan de a pune capăt războiului din Ucraina și au stabilit un schimb de vizite prezidențiale. Totodată, Hegseth a subliniat că Statele Unite vor acorda prioritate confruntării cu China și nu securității europene, cerând aliaților NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat luna trecută că europenii trebuie să investească mai mult în propriile armate pentru a-și asigura securitatea. „Dacă nu o faceți, luați cursuri de limbă rusă sau plecați în Noua Zeelandă”, a avertizat el. În războiul din Ucraina, Trump a sugerat că nu va include Ucraina ca partener egal în negocieri. De asemenea, Hegseth a precizat că Ucraina nu va reveni la granițele dinaintea invadării Crimeii și nu va putea adera la NATO.
Fostul premier suedez, Carl Bildt, compară convorbirile lui Trump cu Putin cu un moment istoric critic, Acordul de la München din 1938, care a permis anexarea Teritoriului Sudeților de către Hitler. Bildt avertizează că existența unei relații strânse între liderii SUA și Rusia ar putea sfârși printr-un acord privind Ucraina, fără implicarea Europei, similara cu modul în care au acționat marile puteri înainte de Al Doilea Război Mondial.
Donald Trump a afirmat că negocierile pentru pacea Ucrainei vor începe „imediat”, iar Hegseth a prezentat punctele de negociere ale SUA, care nu implică o participare americană directă în forțele de securitate viitoare din regiune. În plus, propunerea americană ar sugera o separare a Ucrainei în mod similar cu împărțirea Germaniei după Al Doilea Război Mondial.
Această evoluție ar putea schimba semnificativ echilibrul geopolitic în Europa secolului XXI. Într-o reacție comună, lideri ai Uniunii Europene au declarat că „Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, punctând faptul că viitoarele decizii ar trebui să contribuie la o securitate transatlantică solidă.