Pe 17 septembrie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale, Pistis, Elpis și Agapis. Cunoscute ca protectoare ale mamelor și fiicelor, acestea sunt cinstite pentru credința și martiriul lor. Sfânta Sofia este, de asemenea, ocrotitoarea capitalei Bulgariei din anul 1992.
Numită după înțelepciunea divină, Sfânta Sofia și-a botezat fiicele cu numele celor trei virtuți fundamentale ale credinței: Pistis (credință), Elpis (nădejde) și Agapis (dragoste). Conform tradiției, în anul 137 d.Hr., ele au fost denunțate prefectului provinciei Antioh pentru credința lor creștină.
Prefectul le-a dus la împăratul Adrian, care a cerut Sofiei să aducă jertfă zeiței Artemis. Refuzul ei a condus la o pedeapsă nemiloasă: toate cele trei fiice au fost martirizate, Pistis la 12 ani, Elpis la 10 ani și Agapis la doar 9 ani. După execuția fiicelor, Sfânta Sofia le-a îngropat pe un deal în afara cetății și după trei zile de rugăciune, a murit și ea.
Trupurile martirelor au fost îngropate pe Via Aurelia, un drum roman important, și deasupra mormintelor a fost ridicată Biserica Sfântul Mucenic Pangratie. Părintele Vasile Ioana, parohul Bisericii ‘Sfântul Nicolae Dintr-o Zi’ din București, menționează: ‘Sfânta Sofia este considerată o martitră, o mamă care și-a văzut fiicele ucise de împăratul Adrian.’
În calendarul ortodox, Sfânta Sofia este menționată cu cruce neagră pe 17 septembrie. În România, o biserică din București poartă numele Sfintei, având hramul din anul 1848 și celebrând-o anual. Tot pe 17 septembrie, sunt sărbătorite numele precum Sofia, Sofi, Sofian sau Sofiana și alte derivate ale acestora.