Schimbările climatice alimentează incendii din ce în ce mai frecvente și mai intense în întreaga Europă, conform unui material realizat de Deutsche Welle. Datele indicate demonstrează că Europa cheltuiește sume semnificative pentru stingerea incendiilor de vegetație, dar prea puțin pentru prevenirea lor, iar doar câteva țări au învățat din propria experiență și au schimbat abordarea.
Vara trecută, flăcările au devastat case și plantații de măslini, făcând ravagii timp de câteva zile în Grecia și înghițind o zonă mai mare decât New York, acest incendiu fiind cel mai mare înregistrat vreodată în Europa. Deși incendiile de vegetație sunt un fenomen natural anual, creșterea temperaturilor și perioadele de secetă intensificate creează o vreme predispusă la incendii, care le face să ardă mai rapid, mai mult și mai feroce.
În 2023, incendiile au mistuit o suprafață de aproximativ două ori mai mare decât Luxemburgul, provocând pagube de peste 4 miliarde de euro și eliberând în aer 20.000 de tone de emisii de CO2. Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că „incendiile de pădure devin din ce în ce mai semnificative” și că „din ce în ce mai des întâlnim situații în care statele membre nu sunt capabile să facă față”.
Până în prezent, răspunsul UE la incendii s-a axat pe extinderea capacităților de combatere a incendiilor prin intermediul mecanismului UE de protecție civilă și al programului RescEU. Anul trecut, această flotă și-a dublat dimensiunea, iar incendiul din Grecia a mobilizat cea mai mare operațiune de intervenție aeriană a UE de până acum. Ujvari a menționat că pentru sezonul de incendii din acest an există 28 de avioane, 4 elicoptere și 556 de pompieri staționați în patru țări predispuse la incendii și că sunt alocate încă 600 de milioane de euro pentru extinderea flotei până la sfârșitul deceniului.
Cu toate acestea, unii oameni de știință și experți în politici susțin că UE ar putea face mai mult pentru a preveni declanșarea incendiilor. Eurodeputata germană Anna Deparnay-Grunenberg estimează că aproximativ 90% din fondurile UE destinate combaterii incendiilor sunt alocate intervenției și doar 10% prevenirii. Alexander Held, expert principal la Institutul Forestier European, subliniază că „pentru a preveni aceste incendii catastrofale, nu are rost să investim în stingerea incendiilor, deoarece acestea nu pot fi stinse. Singurul lucru pe care îl puteți face este să evitați producerea acestora sau să vă asigurați că nu ard cu intensități care depășesc pragul de control”.
Julia Bognar, șefa programului de utilizare a terenurilor și climă din cadrul Institutului pentru Politica Europeană de Mediu, explică metodele disponibile pentru o gestionare mai durabilă a terenurilor, cum ar fi rărirea și distanțarea corectă a arborilor și reducerea vegetației de la nivelul solului prin ardere dirijată sau introducerea mai multor animale de pășunat. Îndepărtarea monoculturilor ar face, de asemenea, pădurile mai rezistente.
În Europa se împărtășesc din ce în ce mai multe bune practici în materie de prevenire a incendiilor. Printre acestea se numără orientările pentru gestionarea durabilă a pădurilor publicate de Comisie anul trecut. Există, totuși, o lipsă de strategie solidă de prevenire a incendiilor de vegetație la nivel național, cu excepția notabilă a Portugaliei, care a schimbat abordarea după incendiile devastatoare din 2017.
Jesus San Miguel, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a precizat că „prevenirea este un proces lent, este mai puțin vizibil decât stingerea incendiilor” și că „prevenirea ar trebui să fie prioritară. Pentru că este mult mai ieftină”.