Mulți cetățeni din Ucraina privesc cu scepticism promisiunile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a încheia rapid un acord de pace pentru a pune capăt conflictului armat de aproape trei ani, relatează agenția de presă Reuters. „Nu-mi pun nicio speranță în el. În cele din urmă, totul depinde de noi”, a declarat Liudmila Paribus, o studentă de 20 de ani, din centrul Kievului.
Această neîncredere este amplificată și de Marharita Deputat, o manageră de vânzări de 29 de ani, care a spus: „Soarta noastră este în mâinile noastre. Nu putem conta pe nimeni altcineva”.
Hanna Horbaciova, de 55 de ani, proprietara unei brutării din Dnipro care a fost nevoită să-și părăsească locuința din regiunea Donețk acum un deceniu din cauza conflictului, refuză să creadă într-un sfârșit negociat. Ea a fost obligată să se mute din nou în 2022, când brutăria familiei din Torețk a fost distrusă de bombardamente. „Nu mă bazez pe un sfârșit negociat al conflictului. Putin nu se va opri la regiunile Donețk, Zaporijia sau Dnipropetrovsk. Va merge mai departe”, a afirmat ea.
Cu toate acestea, Horbaciova consideră că Trump poate deveni „o icoană a păcii globale” dacă reușește să își respecte promisiunile. „Trump are oportunitatea de a intra în istorie ca salvator al unei mari națiuni,” a spus ea.
Conform unui sondaj realizat în decembrie de compania Gradus Research, peste o treime dintre ucraineni cred că războiul s-ar putea încheia până la sfârșitul anului 2025, o creștere față de datele de acum șase luni. Cu toate acestea, 31% dintre respondenți sunt de părere că războiul va dura „ani de zile”, iar alți 31% spun că este dificil de prezis.
Pozițiile de negociere ale părților implicate rămân totuși divergente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski solicită o invitație clară la NATO, văzând această măsură drept cea mai bună garanție împotriva unor posibile agresiuni viitoare din partea Rusiei. În contrast, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat deschiderea pentru discuții asupra unui acord de încetare a focului, dar refuză concesii teritoriale majore și cere ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO.
Acordurile de pace anterioare, cum ar fi cele de la Minsk din 2014-2015, s-au dovedit a fi efemere din cauza încălcărilor reciproce, evidențiind dificultățile și riscurile unui nou pact. „Nimic nu ar funcționa mai eficient decât invitarea Ucrainei în NATO,” a declarat fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko.
Luptele continuă pe frontul de est, unde armata ucraineană încearcă să reziste avansului rusesc, iar experții avertizează că orice acord de pace ar fi dificil de implementat și menținut. „Toate încetările focului cu Rusia pe care le-am trăit nu au durat mai mult de cinci minute,” a declarat Roman Kostenko, fost comandant al forțelor speciale și actual parlamentar.