Un amplu scandal de corupție denumit „Gorila” a zdruncinat scena politică din Slovacia după ce a implicat mai multe întâlniri clandestine între politicieni și oligarhi, având repercusiuni considerabile asupra credibilității democrației din țară. Operațiunea a fost condusă de serviciile secrete slovace (SIS) și a inclus înregistrări ale discuțiilor în care oficiali de stat erau mituiți pentru aprobarea vânzării unor active majore de stat.
Aceste dezvăluiri au slăbit poziția partidului de guvernământ de la acea vreme, condus de Mikuláš Dzurinda, care a pierdut aproape jumătate din locurile din parlament în alegerile din 2012. În același timp, fostul comunist Robert Fico a revenit la putere cu o majoritate absolută.
Cu timpul, scandalul Gorila s-a estompat și a rămas ca un articol pe Wikipedia, dar impactul său asupra politicii slovace a fost de durată. În februarie 2018, uciderea jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová a repus în centrul atenției problema corupției, ceea ce a condus la proteste masive și, în final, la demisia lui Robert Fico în 2020.
Sisțuările Gorila au fost redescoperite în casa unui oligarh care a fost condamnat pentru implicare în crimă organizată. Totuși, în lipsa înregistrărilor originale, Curtea Europeană a forțat distrugerea probelor, invocând încălcarea dreptului la intimitate. În 2024, toate acuzațiile din cazul Gorila au fost retrase, ceea ce a subminat și mai mult încrederea în sistemul democratic slovac.
Analistul politic Grigorij Mesežnikov a declarat: „Toate acțiunile lui Fico de la revenirea sa au condus la imunitate pentru el și aliații săi”. În timp ce agentul SIS Peter Holúbek a comentat că „toată lumea știa deja că așa funcționează societatea”.
Scandalul a pus în lumină provocările cu care se confruntă democrația din Slovacia, într-un context de corupție endemnică și lipsă de responsabilitate politică.